„REGELE BRAZILOR” DUPĂ 42 DE ANI

Regele Brazilor era un arbore secular deosebit, o raritate floristică cu denumirea ştiinţifică Picea excelsa forma monstruosa, monument al naturii, cunoscut ca „Regele pădurii”, „Molidul candelabru" sau „Regele brazilor”. Avea o formă conică piramidală, cu douăsprezece grupuri secundare, ca nişte lumânări uriaşe născute din trupul mamă, răsfirate ca un imens candelabru. Ramurile sale erau orientate în toate direcţiile, încâlcite şi înghesuite, dându-i un aspect de tufă uriaşă. Acest caz teratologic rar în lumea plantelor, părea un adevărat „monstru” vegetal, un unicat, de aproape 20 m. înălţime şi peste 50 cm grosime. În 2010 s-au împlinit 33 de ani de când o furtună năpraznică, dinaintea cutremurului devastator din 4 martie 1977, l-a răpus. “Regele Brazilor” a căzut, dar “Regele Folclorului” care a fost, dăinuie peste veacuri, prin manifestările internaţionale, reluate anual, începând din mileniul III, la Prundu Bârgăului.

Regele brazilor era aproape de locul denumit „În vârf la Ţepea”, după cum şi astăzi încă-i mai cunosc unii denumirea, care este foarte veche iar după spusele bătrânilor ar avea legătură cu „trasul în ţeapă, probabil din vremea lui Vlad Ţepeş”. Nu departe este „Fântâna Iancului” şi „Drumul cel vechi”, denumit şi „Drumul Romanilor. Se pare că nu întâmplător Regele brazilor a crescut în vecinătatea acestor locuri care mustesc de istorie. Poate că prin această pitorească trecătoare a umblat şi Domnitorul Vlad Ţepeş, dacă tot a prins rădăcină legenda lui Dracula în Ţara Bârgăului, la câţiva km aflându-se hotelul-castel care-i poartă numele.

Acest falnic arbore a fost un important simbol, mai mult decât un frate al românului, un adevărat părinte. Locuitorii l-au apărat cu dârzenie atunci când ocupanţi vremelnici au încercat să-l ducă din ţară. Oamenii locului l-au respectat, pentrucă foşnetul „Molidului Candelabru” parcă le vorbea, îi sfătuia, le cânta şi îi liniştea, iar pe mulţi îi inspira. Personalităţi bârgăuane ale vremii au închinat „Regelui brazilor” frumoase pagini de proză sau minunate versuri.

REGELE BRAZIL0R, 1968

În ziarul “Ecoul”, tatăl “Răsunetului”, Veronica Holban scria despre prima manifestare folclorică de amploare, desfăşurată în mirificul peisaj de la rădcina “Regelui brazilor”. Redăm în continuare un fragment din acest articol.

“In ziua de 11 august a.c, a avut loc primul concurs al soliştilor de muzică populară românească la Regele brazilor, organizat de Casa populară de creaţie a judeţului Bistriţa-Năsăud (având director pe Alexandru Misiuga, n.n.).

Competiţia la care şi-au anunţat participarea peste 50 de sate din cele mai îndepărtate colţuri ale judeţului, a constituit şi prilejul unei frumoase sărbători câmpeneşti pentru locuitorii de pe Valea Bârgăului, care doritori de asemenea manifestări destul de rare, au venit la Regele brazilor în număr de câteva mii.

Cu toate impedimenlele ridicate de timpul nefavorabil, a fost impresionant faptul, că majoritatea oamenilor au urmărit cu interes pe solii cântecului popular, atât de îndrăgit, comentând cu fin simţ artistic sau cu un sănătos umor popular pe tinerii interpreţi.

Regulamentul concursului a prevăzut prezentarea de texte şi melodii originale satelor respective. Deşi uneori s-au cântat unele cântece cunoscute, fiecare in¬terpret poseda acele părţi de autenticitate specifică interpretării poporului.

Este ştiut că atât în folclorul literar, cât şi în cel muzical, Bistriţa şi împrejurimile ei formează o zonă folclorică de tranziţie între Moldova, Maramureş şi Câmpia Transilvaniei, lucru demonstrat cu prisosinţă şi de concursul de la Regele brazilor.

...( )...Concursul a fost deschis de cunoscuta Maria Precup, care a adresat tinerilor amatori frumoase cuvinte de încurajare şi de fiica acesteia, Mărioara Precup (care a cântat în afară de concurs), laureată şi câştigătoare a premiului I la Concursurile republicane ale artiştilor amatori din 1959, 1962, laureată şi premiată la Concursul internaţional de artă populara de la Cai¬ro 1964 (unde tara noastră a luat locul I).

Juriul, format din Zaharia Popescu (compozitor, Bucureşti), Maxim Drăgan (lector la Institutul pedagogic din Târgu Mureş), Vasile Parasca (profesor Bistriţa) şi Dumitru Vârtic de la Radio Cluj, a desemnat cu destulă greutate pe deţinătorii celor trei medalii de aur, argint si bronz: Premiul I Maria Şogorean — reprezentanta comunei Ciceu Giurgeşti, premiul II Lucia Ciurea din Beclean, iar premiul III, Leon Uşeriu din Prundu Bârgăului. Ultimua medalie de aur, la Concursul Soliştilor de Muzică Populară, desfăşurat la rădăcina “Regelui brazilor”, în 1996, a fost câştigat de Cornelia Bontus, din Tiha Bârgăului.

"REGELE BRAZILOR"

ÎN EDIŢIE JUBILIARĂ

Duminică 15 august 2010 a avut loc, la Prundu Bârgăului, o ediţie jubiliară, cea de a X-a ediţie a Festivalului internaţional de folclor pentru copii “Regele Brazilor”, o frumoasă şi bine inspirată continuare a Concursului judeţean al soliştilor de muzică populară, de acum 42 de ani, desfăşurat la rădăcina Molidului Candelabru din pitoreasca Vale a Străjii.

Manifestarea din acest an, considerată un jubileu al celor 10 ani de festival internaţional, a început după încheierea slujbei religioase de "Adormirea Maicii Domnului", după noul ritual inaugurat la miez de august, în 2001, care cuprinde o veritabilă etalare a costumelor, a dansurilor şi cântecelor populare de la noi şi din întreaga lume. În acest an, considerat de criză, au participat formaţii din Ucraina, Moldova şi Bulgaria, precum şi din judeţele Suceava şi Bistriţa – Năsăud, alături de care a evoluat, în deschidere, Fanfara Harmonie a Forumului German Bistriţa, coordonată de Tomas Hardig.

După tradiţionala paradă a porturilor populare, semnalul deschiderii a fost dat de primarul Ilie Avram şi de directorul festivalului, Leon Raţiu, după care a avut loc lansarea unui volum aniversar, întitulat "Un brad intrat în legendă (Regele brazilor în literatură şi folclor"), Ed. Eikon, Cluj – Napoca, 2010), semnat de Niculae Vrăsmaş, despre care au vorbit scriitorii Ion Moise, Vasile Filip şi Menuţ Maximinian.

Programul care a urmat a fost extrem de bogat şi de înalt profesionalism, în care au evoluat ansamblurile: "Plaiurile Bârgăului" din Prundu Bârgăului, "Kolomeika" din Ucraina, "Vaseliace" din Sumen, Bulgaria, "Mărţişor" din Chişinău şi “Rarăul” din Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava.

Juriul, alcătuit din Ioan Simionca, maestru coregraf, preşedinte, prof. Dr. Vasile Filip, Menuţ Maximinian, scriitor, Niculae Vrăsmaş, jurnalist şi Boriana Koliev, maestru coregraf, a hotărât următoarele premii: Trofeul "Regele Brazilor", Ansamblului "Plaiurile Bârgăului" din Prundu Bârgăului, Locul I Ansamblului "Mărţişor" din Chişinău (condus de Anatol Magdîl), locul II, ansamblurilor "Kolomeika" din Ucraina (condus de Zirca Ianoş) şi "Vaseliace" din Sumen, Bulgaria (condus de Boriana şi Jeciko Koliev), iar locul III, Ansamblului de copii “Rarăul” (condus de Ioan Catargiu), din Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava.

Spectacolul de gală, la care şi-a dat concursul şi cântăreaţa Ioana Hangan, s-a încheiat cu un original foc de artificii, combinat, care au entuziasmat pe cei aproape o mie de participanţi sărbătoarea jubileului „Regelui brazilor”, care a fost unanim apreciată.

Organizarea ediţiei jubiliare, 2010, a Festivalului Internaţional de Folclor “Regele brazilor” a fost asigurată de Primăria, Consiliul Local Prundu Bârgăului şi de Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, fiind o mare reuşită.

Ansamblul “Kolomeica” din Ucraina, condus de Zirka Ianoş, a interpretat două dansuri Hopak şi un colaj de dansuri ruseşti, Serile Moscovei, Katiuşa şi Kazaciok.

Ansamblul “Veseliace”, din Sumen, Bulgaria, coordonat de Boriana şi Jeciko Koliev, a interpretat dansuri din Pirin, şi un fragment din Dobrogea.

Sperăm ca până în anul următor să se facă tot posibilul pentru găsirea unui brad deosebit, care să fie plantat în locul celui doborât de furtună, cu perspectiva revenirii la locul iniţial al primei manifestări folclorice în acelaşi decor natural.