Revista LUCEAFĂRUL nr. 8/2019

În anul în curs se împlinesc 135 de ani de la nașterea lui Panait Istrati. Anastasia Dumitru îi dedică în acest număr o meritată evocare, pentru că nu e vorba doar de scriitorul Panait Istrati, ci de ceva mult mai mult, „cazul” scriitorului Panait Istrati, autor pe cât de admirat de prieteni, pe atât de hulit de neprietenii din țară și din străinătate, încât a ajuns ținta multor detractori care și-au propus eliminarea lui din literatură. A avut o viață grea, a trecut prin multe necazuri, dar a ajuns un scriitor celebru la Paris, apoi în toată Europa și chiar dincolo de ocean. Cel care l-a ajutat să se lanseze într-o carieră de scriitor și să publice a fost francezul Romain Rolland. Astfel, în 1923 publică romanul Chira Chiralina”, urmat de romanul „Oncle Anghel”, scris în limba franceză. Apoi a publicat „Poveștile lui Adrian Zografi”, „Codin”, foarte bine primite de critică. În 1927, dorind să se convingă de realizările socialiste, Panait Istrati pleacă într-o lungă călătorie prin U.R.S.S. La întoarcere, deziluzionat de cele ce a văzut și întâlnit în Rusia sovietică, Panait Istrati publică volumul „Spovedanie pentru învinși. După șaisprezece luni în U.R.S.S.”, în care dezvăluie tot adevărul despre cangrena care rodea dictatura comunistă, pusă în slujba unei caste – nomenclatura – care trăia în opulență, în timp ce poporul era asuprit, înfometat și exploatat. „Spovedanie pentru învinși” îmbină jurnalul și pamfletul în vederea punerii în lumină a realităților comuniste pe care le-a trăit și le-a interpretat autorul însuși, în calitate de martor și de actor al evenimentelor. Partidul Comunist Francez s-a declanșat cu furie la apariția „romanului” prin organul său de presă „L'Humanite”, care a dat semnalul atacurilor împotriva lui Istrati, atacuri la care s-au raliat toate ziarele de stânga din Occident. Astfel, Europa întreagă a asistat siderată la felul cum a fost pus la zid un scriitor care a avut curajul să rostească adevărul despre societatea în care trăia. Moștenirea literară a lui Panait Istrati merită valorificată atent, conține o lume autentică, izvorâtă din tumultul destinelor unor oameni care au conștiința nepătată – notează cu discreție dar și tărie Anastasia Dumitru.
Menționez cronici literare, recenzii și microeseuri: Dan Cristea scrie despre volumul de poeme «Trecere petrecere» de Ioana Ieronim ( Ed. Tracus Arte, București, 2019); Alex Ștefănescu despre imaginea satului tradițional românesc în scrieri semnate de Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Radu Gyr; tot Dan Cristea are în vedere trei cărți, volumul «OPERE XIV» de William Shakespeare, care cuprinde piesele de teatru „Regele Lear” și „Pericle”, traducere și note critice de George Volceanov (Ed. Tracus Arta, 2018), antologia de poezie «Alianțe» De Aurel Rău (Casa de Editură Dokia, Cluj-Napoca, 2019), alături de volumul de proze «Povestiri de pe malul celălalt» de Andrea Hedeș (Ed. Neuma, Cluj-Napoca, 2019); Gabriel Chifu scrie despre lirica lui Costinel Petrache din placheta «Aripi de frunze» (Ed. Societatea Scriitorilor Militari, București, 2019); Emil Lungeanu atrage atenția asupra celei de a patra apariții editoriale a volumului de interviuri «O discuție la Masa Tăcerii. Brâncuși viu» realizat de Romulus Rusan (Ed. Spandugino, București, 2019 – ediție revăzută și adăugită, ediția I 1976); despre lirica Ilenei Roman scrie Paul Arezu având în vedere volumul «Tăierea» (Ed. Prier, Turnu Severin, 2019); Simona-Grazia Dima analizează culegerea de eseuri și cronici «Incursiuni în lumea cărților» de Delia Muntean (Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2018), Horia Gârbea scrie pe scurt despre noi cărți publicate de Constantin Cubleșan, Gelu Negrea, Valentin Tarpalaru, Maria Grădinaru.
Alte analiza sunt îndreptate asupra volumelor: „Romanul politic și pactul ficțional” de Adrian Dinu Rachieru (Radu Voinescu), „Metacritice” de Mircea A. Diaconu (Dan Ionescu), „Umbra de fier” de Octavian Mihalcea și „Sonete de metoc” de Valentin Dan (Dan Stanca). In memoriam, Ion Cocora îl evocă pe scriitorul Dan Ghițescu, prozator și dramaturg, plecat dintre noi prematur.