Sănătatea orală a României în cifre

  „Împreună pentru sănătatea orală!"

      Cheltuielile alocate pentru serviciile de îngrijire a sănătăţii orale sunt în strânsă corelaţie cu produsul intern brut. Conform raportului ”Platformei Europene pentru o Sănătate Orală mai Bună”, România este pe ultimele locuri din Europa în ceea ce privește bugetul alocat sănătăţii orale.

În  anul  2018 ( Institutul Naţional de Statistică, privind asigurarea populaţiei cu personal medical) în țara noastră numărul medicilor dentişti a fost de 16457 persoane (cu 5,1% mai mulți faţă de anul precedent). Dintre aceștia, 1619 lucrau în sectorul public și 14034 în sectorul privat.

Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a unităţilor sanitare. Unităţile sanitare din mediul urban au dispus în anul 2018 de un număr de 14426 medici dentişti (87,7% din totalul medicilor dentişti). Din punctul de vedere al personalului sanitar care asigură îngrijirea sănătății populației, în mediul rural acesta a fost slab reprezentat, în anul 2018 desfăşurându-și activitatea numai 12,3 % (2031 medici) (13,1% în 2017) dintre medicii dentişti.

Repartizarea pe judeţe a personalului sanitar în anul 2018 evidenţiază că cel mai mare număr de medici dentişti s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti(3142) în timp ce numărul cel mai mic de s-a înregistrat în judeţul Giurgiu (79). În anul 2018, numărul populaţiei ce a revenit, în medie, la un medic dentist este de 1187 locuitori la un medic dentist, faţă de1252 locuitori în anul precedent.

În România, în anul 2016, au revenit, în medie, 1198 locuitori la un medic dentist. Comparativ cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, în România, în anul 2016, au revenit, în medie, 1198 locuitori la un medic dentist. Cei mai mulți locuitori careau revenit, în medie, la un medic dentist s-au înregistrat în Polonia (2855 locuitori la un medic dentist) și înMalta (2128 locuitori la un medic dentist), iar cei mai puțini în Bulgaria (788 locuitori la un medic dentist).  În anul 2017 s-au înregistrat, în medie, la 10000 locuitori 10,6 medici dentiști-absolvenţi.

            Conform rezultatelor raportate în cercetările efectuate în ultimii doi ani, rezultă că unul din doi elevi din România nu se spală pe dinți conform normelor de igienă dentară, respectiv cel puțin de două ori pe zi. Având în vedere asocierea unei sănătăți orale precare cu riscul pentru boli cardiovasculare, diabet, boli metabolice, se impune dezvoltarea unor măsuri de promovare a sănătății orale ca parte integrată a promovării sănătății în general. Creșterea frecvenței periajului dentar poate fi realizată
prin educarea timpurie a copiilor de către părinți, dar și prin campanii susținute în școli,
comunitate sau mass-media. Practicarea regulată și corectă a periajului dentar după mesele principale este o condiție ușor de atins și necesară pentru a îmbunătăţii sănătatea orală și generalăa copiilor și adolescenților.

       Categoriile  de  respondenţi  care  nu  efectuează  periajul  dinţilo rpentru menţinerea unei igiene orale în cea mai mare proporţie sunt bărbaţii, respondenţii din mediul rural şi cei cu vârste de 50-64 de ani.

       Respondenţii din mediul urban au o frecvenţă mai mare a vizitelor la dentist în ultimul an (diferenţă de 17% faţă de mediul rural), precum şi cei cu venituri mai crescute.

Totodată, numărul respondenților din mediul rural care au avut drept motiv pentru vizita la dentist detartrajul sau controlul de rutină este mai scăzut, decât cel al românilor din mediul urban. Aceleaşi diferenţe există inclusiv în ceea ce priveşte respondenţii cu venituri mai scăzute, care au apelat la dentist mai mult pentru dureri de dinţi şi tratamente medicale.Frecvenţa cu care respondenții declară că îşi schimbă periuţa de dinţi este de 3 luni pentru mai mult de jumătate dintre respondenţi. Procentul celor care îşi schimbă periuţa de dinţi anual sau mai rar este de 4%.

                                                    Mirela Parker  Compartiment Promovarea Sănătății al DSP BN