Scriitori bistriţeni, pe urmele mitropolitului Iacob Stamati din Gledin, întemeietorul Mitropoliei Iaşi

Puţină lume ştie că judeţul nostru a dat Moldovei unul dintre cei mai vrednici mitropoliţi, Iacob Stamati, cel care a ridicat sediul Mitropoliei, acolo unde se află şi Biserica Mitropolitană cu moaştele Cuvioasei Parascheva. Prezenţi la evenimente culturale în Iaşi, scriitorii bistriţeni Dorel Cosma, Zorin Diaconescu şi Menuţ Maximinian, alături de părintele Theodor Damian de la New York, au participat la o slujbă derulată la Biserica Banu, păstorită de părintele Dumitru Merticariu. O istorie ce datează din anul 1705, biserica ctitorită de Savin Banu, este un loc în care s-a slujit de la început numai limba română faţă de alte biserici. De numele acestei biserici se leagă şi cel al mitropolitului Iacob Stamati, muzeul acesteia găzduind şi un bust al înaltei feţe bisericeşti.
Mitropolitul Iacob Stamati s-a născut la 24 iunie 1749, la Gledin. A păstorit în Moldova în vremuri tulburi, în care au avut loc schimbări dese la domnie. Astfel, în timpul arhipăstoririi sale, la tronul Moldovei s-au succedat cinci domni în şase domnii: Alexandru Moruzi, Mihai Suţu, Alexandru Callimachi, Constantin Ipsilanti, Alexandru Suţu şi, din nou Alexandru Moruzi.
Mitropolitul a fost chemat să reprezinte un factor de stabilitate, într-un context în care instituţia domniei trecea printr-o perioadă de instabilitate politică, pe fondul prăbuşirii ordinii otomane în Ţările Române.
Mitropolitul Iacob Stamati a desfăşurat la Iaşi o bogată activitate administrativ-gospodărească şi culturală. Între realizările sale gospodăreşti, se numără ridicarea Palatului mitropolitan, care se păstrează până astăzi. În interiorul Reşedinţei chiriarhale, mitropolitul a ridicat un paraclis cu hramul Tuturor Sfinţilor. Din pisania acestui paraclis, aflăm că mitropolitul a făcut reparaţii şi la bisericile din incinta mitropoliei, „Stretenia“ şi „Sfântul Gheorghe“.
Personalitatea mitropolitului Iacob Stamati s-a impus contemporanilor încă din timpul vieţii, rămânând ca o pagină luminoasă în istoria Mitropoliei Moldovei.
„Odată, a doua zi de Paşti, era prânz mare la mitropolitul Iacob. Cei mai însemnaţi fruntaşi din Iaşi erau la dânsul, la masă. Era pe la mijlocul prânzului. Deodată intră un servitor în sală şi vesteşte că în curtea mitropoliei era o femeie din Ardeal, care doreşte să vorbească cu Preasfinţia Sa. «Să vie să o văd» - zice mitropolitul, doritor de a vedea pe cineva din locul naşterii sale. Îndată intră o femeie bătrână, îmbrăcată ţărăneşte, cu văl alb pe cap, cu zeche neagră, cu fotă şi încălţămine de opinci. Mitropolitul cunoscând într-însa pe mamă-sa, se ridică de la masă, o sărută, o ia de mână şi o aşează în locul său, în fruntea mesii, zicând: «Aici este locul dumitale! D-ta eşti astăzi oaspetele meu cel mai de frunte». Şi întorcându-se către oaspeţii uimiţi, le zise: «Da, fraţilor, în fruntea mesii, în locul meu trebuie să şeadă cea care mi-a dat viaţa şi a sădit în sufletul meu, de când eram mic copil, frica lui Dumnezeu. Dânsa este mama mea şi mama este tot ce am mai scump pe pământ; iară cât pentru înfăţişarea ei ţărănească, să ştiţi că îmbrăcămintea ce o vedeţi pe dânsa este podoaba şi fala sufletului meu»“.
Managerul Palatului Culturii, dr. Dorel Cosma, a stabilit pentru perioada următoare o serie de conferinţe menite să facă cunoscută personalitatea mitropolitului Stamati, prima dintre ele urmând să aibă loc în perioada Postului Mare, când în oraşul nostru va fi prezent părintele Dumitru Merticariu de la Biserica Banu. De asemenea, bistriţenii noştri au vizitat şi Mitropolia Iaşiului şi Biserica Sfinţii Trei Ierarhi, unde se află racla cu moaştele Cuvioasei Parascheva.