Scriitorul şi compozitorul Dariu Pop, din nou acasă

Acasă la scriitorul şi compozitorul Dariu Pop. Zi de sărbătoare care marchează revenirea pe meleagurile natale a unuia dintre cei mai cunoscuţi oameni ai Văii Ilvelor. Momente de înaltă trăire sufletească pentru locuitorii comunei Măgura Ilvei. Consiliul Judeţean, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Primăria şi Consiliul Local Măgura Ilvei au creat un arc peste timp pentru ca spiritul lui Dariu Pop să dăinuiască peste veacuri pe meleagurile din care s-a înălţat, ca mai apoi să devină unul dintre luptătorii acestei ţări.

Născut la 16 aprilie 1887, la Măgura Ilvei, Dariu Pop îşi petrece o parte a copilăriei în satul natal. La vârsta de nici patru ani învaţă să citească literele chirilice, apoi, la 5 ani pe cele latine din cărţile lui Moş Paramon, un ţăran cu bibliotecă. La 9 august 1890, la 3 ani, rămâne orfan de mamă, ca la scurt timp, în anul 1895, pe 28 decembrie să treacă la cele veşnice şi tatăl său, George.

La Năsăud, Dariu termină cu eminenţă primele patru clase primare, iar în anul 1896 este primit în clasa întâi a Gimnaziului Fundaţional Grăniceresc. Era cu doi până la cinci ani mai tânăr decât colegii lui de clasă, şi mai scund, de aceea şcolarii i-au spus Dărică. Datorită lipselor materiale, Dariu, împreună cu sora Reghina, sunt duşi la Orfelinatul Învăţătoresc din Debreţin. Povestea de aici îl va marca şi va fi prezentă în scrierile sale. În anul 1905 termină Preparandia şi obţine diploma de învăţător şi organist. Tot atunci ajunge învăţător la Maieru, în Cuibul visurilor romancierului Liviu Rebreanu cu care va avea o prietenie aparte. Apoi, este învăţător la Măgura Ilvei şi funcţionar la Feldru. De altfel, de-a lungul timpului, Dariu Pop va trece prin foarte multe localităţi, de la Şanţ la Beclean, la Bulgari în Sălaj, la Şişeşti – Maramureş, însă cea mai bogată activitate o va avea la Satu Mare.

Prezent la acţiunile de la Măgura Ilvei, scriitorul Ioan Nistor spune despre Dariu Pop că este cel mai mare patriot al meleagurilor sătmărene, spirit de întemeietor, care a înfiinţat 123 de şcoli în limba română, prima revistă sătmăreană cu profil pedagogic, precum şi prima revistă literară de aici. Editează volumele „Mărturii strămoşeşti”, „Note paleografice pe margini de cărţi bisericeşti sătmărene”, în anul 1938 şi „Crizantemele târzii” volum de poezii în anul 1939. Împrejurările create de Dictatul de la Viena, din anul 1940, îl fac pe Dariu Pop să părăsească meleagurile sătmărene, cu o etapă a refugiului la Turda, unde este numit inspector şcolar. În anul 1942 compune corurile mixte pe versurile populare „Mi-a mâncat moşul mălaiul”, „Cântecul secerii de la Bistra” şi „La roşu la răsăritu”. În anul 1944 devine director al Muzeului Regional din Turda, iar în anul 1945 se pensionează şi se stabileşte la Cluj, unde va preda la Şcoala Pedagogică de Băieţi. Continuă să realizeze compoziţii pentru cor mixt, pe versuri populare, dar şi compoziţii simfonice. În anul 1958 este angajat folclorist pe lângă Orchestra Populară a Filarmonicii din Cluj-Napoca. În anul 1962 este primit ca membru al Societăţii de Istorie şi Filologie. Se stinge din viaţă în anul 1965, cu puţin înainte de a împli 78 ani.

Manifestările de la Măgura Ilvei au debutat cu dezvelirea bustului Dariu Pop amplasat în faţa Şcolii Generale. La ceremonial au participat directorul Centrului Judeţean pentru Cultură, Florin Vasile Şomlea, primarul Valer Avram, scriitorul Ioan Pintea – şef Serviciu CJC, dascăli, elevi, scriitori. În sala de şedinţe a Primăriei a urmat, apoi, un simpozion cu teme inedite, deschis de directorul Florin Vasile Şomlea, care a subliniat importanţa menţinerii vii a personalităţii lui Dariu Pop. Urmaşii scriitorului, elevii de la şcoala din localitate, şi-au prezentat antologiile de poezie pe care le-au editat în ultimii ani, nu mai puţin de şase la număr, dovedindu-se a fi vrednici urmaşi ai lui Dariu Pop, sub atenta coordonare a învăţătoarei Gabriela Puşcaş şi a directorului Daniela Şuşcă. Volumele au apărut la Editura ilveanului Dinu Virgil Ureche, Napoca Star, prezent şi el la acţiune cu romanele lui Dariu Pop – „Dascălul din Blidari” şi „Măriuca nimănui”, îngrijite cu atenţie de Ofilat Varvari, Ioan Nistor, Voichiţa Pălăcean Vereş. Despre personalitatea marcantă al lui Dariu Pop au vorbit scriitorii Ioan Pintea, Vasile V. Filip, Cornel Cotuţiu, Ion Moise, Aurel Podaru, Icu Crăciun, Sever Ursa, Ion Lăpuşneanu, Romulus Berceni, Lucreţia şi Ioan Mititean.

A fost o întâlnire inedită, sub bucuria păstrării în conştiinţa noastră a personalităţilor acestor meleaguri.

Acţiunile au continuat după-masă, la Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” cu un concert de muzică corală şi clasică, realizat de Centrul Judeţean pentru Cultură. Au evoluat corul „Excelsior” al liceului de Muzică „Tudor Jarda” din Bistriţa, dirijat de Ana Maria Răzoare, şi grupul „Pro Opera”, prin Florin Pop – tenor, Alexandra Hordouan şi Lavinia Bocu – mezzosoprane, Horaţiu Ruşti – bariton, acompaniamentul la pian fiind asigurat de Olga Adriana Bordaş.

O manifestare inedită care a reuşit să reîmprospăteze memoria lui Dariu Pop pentru cei care l-au cunoscut şi să-l aducă în atenţia tinerei generaţii. Cu inima la poalele Măgurii Mari, va dăinui peste timp un spirit al unui român adevărat – Dariu Pop.