Se conturează prima monografie culturală din istoria Bistriţei

La 120 de ani de la înfiinţarea Casei de Cultură Bistriţa, se conturează prima monografie culturală din municipiul Bistriţa. Pentru realizarea acesteia s-a constituit un colectiv redacţional a cărui întâlnire a avut loc joi la Biblioteca Centrului Documentar al Palatului Culturii. Istoria activităţilor culturale, sub coordonarea managerului Palarului Culturii, dr. Dorel Cosma, va fi elaborată de un colectiv format din Vasile Jimboreanu, Zorin Diaconescu, Elena M. Cîmpan, Menuţ Maximinian, Alexandru Cristian Miloş şi Doris Cosma. De asemenea, în bunul mers al întocmirii lucrării, vor fi implicaţi şi Mihai Berbunschi, Adi Puşcaş, Maria Herineanu, Vasile Moldovan. Se doreşte ca prima lucrare care vorbeşte despre activitatea culturală de mai bine de un secol a Palatului Culturii să fie una de referinţă şi să fie lansată de Târgul Mare al Bistriţei.
„Dorim să aşezăm istoria instituţiei noastre într-o carte care peste timp să fie un reper pentru ceea ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în Bistriţa din punct de vedere cultural. Este prima iniţiativă de acest fel şi sper ca lucrurile să decurgă bine astfel încât la sărbătoarea Bistriţei să ne bucurăm împreună de o lucrare de referinţă”, ne-a declarat dr. Dorel Cosma, managerul Palatului Culturii.
O ilustrată din 1907, provenită din colecţia personală a regretatului profesor Oscar Scrabel, care prezintă o ipostază a clădirii pe axa nord-sud, are inserat în partea sa superioară un text din care se deduce „aniversarea a 25 de ani de la inaugurarea Uniunii Meseriaşilor din Bistriţa, respectiv 21 aprilie 1907.
De la început imobilul a avut destinaţie de esenţă culturală, dar şi de petrecere a timpului liber în mod plăcut şi eficient pentru cei aproximativ 18.000 de orăşeni cât avea Bistriţa spre finele secolului al XIX-lea, între care majoritatea erau saşi, apoi romani, evrei şi maghiari.
Într-un timp relativ scurt de la înfiinţarea acestui Gewerbeverein, în 1898 este semnalată deja apariţia unei orchestre filarmonice, într-o formulă relativ consistentă sub raport numeric, iar apoi în 1912 un document al vremii precizează susţinerea de către această orchestra a unui spectacol cu Opera „Liliacul” de J. Strauss, în care alături de cântăreţii autohtoni au fost prezenţi şi solişti ai Operei din Viena.
Au existat formaţii de teatru în limbile germană, romana şi maghiară care au activat în cadrul acestei instituţii de cultură. Sunt de reţinut activităţile formaţiilor artistice românesti care conform unei invitaţii din 1907 avea următorul conţinut: „Teatru, Concert, Petrecere cu joc”, invitaţie lansată cu ocazia Adunării Generale a Asociaţiei pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român.
După Naţionalizarea din 1948 instituţia poartă până în 1952 denumirea de Căminul Cultural „George Coşbuc”, iar după această dată Casa Raională de Cultură „George Coşbuc” Bistriţa, Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc”, iar azi, Palatul Culturii.
De atunci şi până în prezent la această deosebită instituţie s-au perindat generaţii de artişti pe la diferitele formaţii artistice contribuind în mod esenţial la ridicarea prestigiului culturii bistriţene în ţară şi în lume.
Palatul Culturii este în momentul de faţă centrul convergent al acţiunilor culturale la nivelul municipiului, aici putând fi urmărite atât spectacole ale formaţiilor proprii cât şi spectacole ale unor instituţii profesioniste din ţară şi străinătate.