Se împlinesc 12 ani de când Valeria Peter Predescu cântă hore şi pricesne îngerilor

Valeria Peter Predescu (n. 24,octombrie 1947, Telciu, Bistrița-Năsăud, România – d. 28 aprilie 2009,^[1] Bistrița, Bistrița-Năsăud, România) a fost o bine cunoscută și apreciată interpretă de folclor românesc transilvănean.

A fost membră a Academiei Artelor Tradiționale de la Sibiu din 1995, dar și Cetățean de Onoare al localității Leșu. A obținut trei medalii „Cântarea României”, a participat la numeroase festivaluri folclorice și, de asemenea, a colaborat cu mai multe ansambluri. A publicat importante culegeri de folclor, casete, discuri și compact-discuri și s-a bucurat de aprecierea iubitorilor de folclor din întreaga țară și de peste hotare .

Valeria Peter s-a născut în Năsăud, în satul Telciu, de pe Valea Sălăuței. S-a căsătorit de la 15 ani și a avut 2 băieți. Toți ai casei iubesc muzica populară, iar nepoatele ei, Eleonora si Teodora, cântă cu drag doine năsăudene și cântecele din Năsăud ale bunicii lor. A început să cânte când deja era mamă și soție, dar familia a susținut-o în desăvârșirea studiilor și a carierei sale muzicale. A încetat din viață la vârsta de 61 de ani, pe 28 aprilie 2009, la Bistrița, în urma unui stop cardio-respirator.

La sfârșitul lunii aprilie se împlinesc 12 ani de când vocea ținutului Năsăudului a plecat printre îngeri, un gest minim de recunoștință este să ascultăm câteva melodii și să spunem pioși o rugăciune. M-am gândit zilele acestea ce să scriu și ascultând melodiile Valeriei am realizat că este o latură artistică și totodată pioasă, o latură mai puțin cunoscută, datorită genului, respectiv muzica bisericească. Valeria Peter Predescu prin vocea ei unică a ridicat la cer multe rugăciuni cântate, pricesne cum le spune popular, cântece de biserică, de cântat în corul bisericilor. Muzica bisericească din Transilvania are un specific aparte, ea se numește muzica Cunțană, după preotul Dimitrie Cunțanu, care a notat la 1890 cântecele predate elevilor săi la seminarul din Sibiu. Muzica din volumul lui Cunțanu a devenit normă și s-a răspândit în timp în bisericile ortodoxe din Transilvania, a fost abandonată în perioada comunistă și a redevenit muzica bisericească oficială după revoluție, când a fost reînviată de mănăstriri. Cântarea bisericească cunțană este mai aproape de spiritul transilvan, este un cântec doinit, se aseamână foarte mult cu doina populară și de aceea a și dăinuit ca stil.

Pe Valeria Peter Predescu parcă o văd înconjurată de tinere fete și feciori în podul unei biserici, acolo unde este corul, cum își ridică glasul spre cer în rugăciune. Cât de frumos, de liric, de artistic și religios este acest gest de a lăsa generațiilor viitoare cântecele de biserică ale strămoșilor. O astfel de muzică trebuie înțeleasă, primită cu har și purtată în suflet. Ascultați pricesnele Valeriei și vă bucurați de Grația Divină ce le însoțește, mai ales acum în postul Paștelui, așa îi vom aduce un omagiu unic, postați fiecare pe Facebook o melodie care vă place și haideți să facem un gest frumos, să ne amintim cu drag de ea.

Atașez aici câteva cântări bisericești, rugăciuni trimise la cer, cu un glas de înger divin, de unica și inegalabila noastră Valeria Peter Predescu, pentru că e post, pentru că și noi ne rugăm, iar ascultându-le primim puterea de a face lucruri care contează.

Drum lin printre stele, Valeria Peter Predescu! Drum însoțit de hore, jocuri someșene, dar și de pricesnele tale memorabile.

Nu știu ce vor face instituțiile de cultură din județul nostru, care parcă sunt încremenite de pandemie, deși alte astfel de instituții s-au mutat în on line și transmit concerte sau evenimente live pe Facebook, sau organizează evenimente pe zoom, la noi e liniște, prea multă liniște. Dacă vă pasă, haideți să scriem toți câteva cuvinte frumoase într-o postare și faceți share cu un cântec de-al Valeriei. Dacă nu aveți timp, distribuiți măcar acest articol.

FUNDAȚIA PENTRU PATRIMONIUL TRANSILVAN

Ion Lucian Petraș