S-a stins prea repede privighetoarea Ţării Năsăudului

„Vestea că Valeria Peter Predescu s-a stins din viaţă a venit ca un trăsnet, mai ales că, în urmă cu câteva zile, ne-am întâlnit la Rebrişoara, la festivalul-concurs unde a participat, fiind membru al juriului şi invitată special pentru a ne încânta cu vocea ei minunată. Ne mărturisea atunci că, în curând, va mai scoate un CD care va fi al 62-lea, adică exact câţi ani va împlini în octombrie… Era mândră de ceea ce a realizat şi ne asigura că le va călăuzi paşii tinerelor vlăstare din Ţara Năsăudului în ale cântului popular autentic… Parcă mai ieri i-am conferit titlul de „Cetăţean de Onoare al oraşului Năsăud” pentru reprezentarea cu cinste şi talent a emblemei acestui judeţ, a Năsăudului, unde şi-a început activitatea. Urma să participe la Zilele oraşului Năsăud, la festivalul-concurs „De Ispas la Năsăud” , ca la celelalte opt ediţii anterioare…

Am pierdut un suflet mare şi o voce inegalabilă. Dumnezeu să o odihnească şi să-i aşeze sufletul în grădina sa…”, spunea primarul oraşului Năsăud, ing. Dumitru Mureşan, dorind să publicăm referatul întocmit la decernarea distincţiei acordate de Consiliul Local Năsăud, conform CL nr. 55/2004.

„Valeria este punctul dintre minte şi inimă, în care se interferează viaţa cu arta, familia cu scena, tristeţea cu bucuria, naşterea cu moartea (…). Valeria… e un cântec fără început şi fără sfârşit. Un fragment din lungul drum al surâsului unui imn ce vine din naştere şi duce spre marginea lumii, din care se văd ca în palmă toate depărtările Transilvaniei mele. Valeria Peter Predescu este metafora unui vis stins în clorofila firului de iarbă, un fuior de dor tors şi întors cu gura în jos pe brazda de acasă”, scrie Melania Cuc în cartea „Destine”, dedicată acestei Mari Doamne a cântecului Năsăudean.

Născută la 24 octombrie 1947 în Telciu, din părinţii Leonora şi Ioan Peter, Valeria Peter Predescu este o strălucită mesageră a melosului popular năsăudean pe care l-a etalat cu talentul său excepţional în lungul şi latul ţării, la spectacole, emisiuni radio şi tv, unde a încântat şi-i încântă pe iubitorii unuia din componentele matricei noastre stilistice: tezaurul folcloric.

Deşi s-a stabilit de mai mulţi ani la Bistriţa, unde îşi desfăşoară activitatea în calitate de referent de specialitate în cadrul Centrului Cultural al judeţului Bistriţa-Năsăud şi de membră a Ansamblului „Dor Transilvan”, se pare că repertoriul său, compus din peste 100 de cântece, se opreşte în Dealul Târgului. Zestrea sa artistică s-a materializat în peste 50 de discuri, casete audio şi compact discuri, în care sunt cuprinse doine, balade, colinde, cântări bisericeşti şi pricesne (61 albume şi lucra la al 62-lea – n.a.).

În cursul prestigioasei sale activităţi a cunoscut numeroase personalităţi ale culturii naţionale cu care a purtat o bogată corespondenţă în care găsim calde aprecieri ale talentului său. De asemenea, în dedicaţiile făcute pe cărţile care i-au fost donate întâlnim aceleaşi cuvinte de măgulitoare apreciere: „Doamnei Valeria Peter Predescu, aceleia care reprezintă cu adevărat stema şi emblema acestui judeţ, acest modest volum despre o vale pentru care, zău, merită să-ţi dai şi viaţa. Cu deosebit respect şi multă dragoste, Mircea Prahase. Într-un „Cuvânt de laudă”, colegul Sever Ursa nota în 4 iulie 2000: „În Maieru revine de câte ori poate şi ne bucură cu unduirea glasului ei învăluitor ţâşnit din preaplinul inimii, întotdeauna la înălţime şi atât de reprezentativ pentru sufletul oamenilor de pe Someş (…). Fiind în plină putere de creaţie, suntem siguri că această doamnă a cântecului de sub Culmile Ineului şi Pietrosului, mai are multe de spus în grădina doinelor, baladelor şi sfintelor noastre pricesne carpatine”.

Talentul, măiestria interpretativă, originalitatea şi autenticitatea Valeriei Peter Predescu a fost răsplătită cu numeroase premii şi distincţii: Premiul special pentru autenticitate „Toamna buzoiană”, Buzău 1973, Medalie de bronz la Concursul republican, 1973, Trofeul „Floarea din grădină”, 1978, Trei medalii de aur la „Cântarea României”, premiul Fundaţiei Culturale Ethnos pentru promovarea folclorului năsăudean şi activitatea de culegere de folclor. De asemenea, i-a fost conferit titlul de membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România. Îi lipsea titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Năsăud pe care propunem Consiliului Local să i-l acordăm acum”.

Dumnezeu s-o aşeze în rândul celor drepţi.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]