Şieu Măgheruş – comună europeană cu un ridicat potenţial balnear şi turistic
În ultimii ani, în comuna Şieu Măgheruş au fost finalizate importante obiective de investiţii, cu impact pozitiv asupra vieţii cetăţenilor. Primarul Sorin Mititean ne-a pus la dispoziţie o listă întreagă cu ceea ce s-a făcut în comună, dar şi cu necesităţile şi urgenţele viitoare. Apa potabilă, prin reţeaua stradală, nu mai este o noutate în satele comunei Şieu Măgheruş. Bunăoară, în satul de centru sunt racordate 205 gospodării, reţeaua măsurând 9 km, în Crainimăt – 100 de gospodării, în Chintelnic – reţeaua cuprinde 7,2 km, fiind racordate 165 gospodării, în Sărăţel – 65 gospodării, urmând ca şi la Arcalia să fie extinsă reţeaua pentru gospodăriile populaţiei. Mai sunt încă cetăţeni care nu şi-au permis să se racordeze la reţea, lucru care se va întâmpla, probabil, în perioada următoare. Paralel cu reţeaua de apă, s-a modernizat şi reţeaua de canalizare în satele comunei, aceasta cuprinzând 8,4 km.
Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii, o investiţie de peste 10 milioane lei, împreună cu comunele Şintereag şi Şieu Odorhei, este un alt obiectiv de interes major, aşa cum şi modernizarea infrastructurii agricole pentru care suma alocată depăşeşte 3 milioane lei.
Reţeaua de gaze naturale este finalizată în proporţie de 80%. Şi pentru anul 2019, pe agenda primarului Mititean sunt câteva obiective mai apropiate de finalizare sau mai îndepărtate. Dintre acestea menţionăm: modernizarea infrastructurii rutiere, unde sunt prevăzuţi 4 milioane lei, extinderea canalizării, reabilitarea termică a unor unităţi de învăţământ, modernizarea iluminatului public la Sărăţel, precum şi reţea de gaze naturale, tot la Sărăţel.
Un gând al primarului şi al consilierilor se îndreaptă şi spre unităţile de cult, şi este vorba de Biserica Ortodoxă din Crainimăt şi de Biserica Evanghelică din Şieu Măgheruş.
În arealul comunei sunt locuri care pot deveni, prin investiţii, adevărate spaţii de agrement şi nu numai. Bunăoară, localitatea Valea Măgheruşului este o zonă curată, înconjurată de o vegetaţie ozonată, cu vile ridicate în ultimii ani, dar şi cu construcţii mai vechi, localitate ce poate fi catalogată ca o staţiune de odihnă. Ca atare, mulţi orăşeni s-au mutat aici, cel puţin în timpul verii, bucurându-se de o natură curată, sănătoasă. Parcul Dendrologic de la Arcalia este un alt punct turistic de importanţă naţională. Există aici un castel în stil mauro-bizantin, monument istoric, înconjurat de un parc cu o suprafaţă de 15 ha ce cuprinde arbori şi arbuşti din toată lumea, peste 150 de specii precum: Bradul Argintiu, Mărul Japonez, Pinul de Mătase etc. Acest parc este vizitat anual de mulţi doritori în a-şi petrece câteva clipe într-o zonă cu totul deosebită. Vin aici turişti din ţară şi din străinătate. Şi, nu în ultimul rând, este de amintit, în arealul comunei, şi „Sanatoriul” în aer liber de la Sărăţel, o zonă cu nămol şi apă sărată foarte mult apreciată, mai cu seamă în timpul verii, nu atât de reumatici, ci şi de cei sănătoşi. Există aici o arie protejată, de vreo 5 ha, numită Masivul de Sare, o adevărată comoară care ar trebui valorificată pentru sănătatea oamenilor. O zonă ce ar merita să intre în atenţia administraţiilor, nu atât din Şieu Măgheruş, ci şi din Bistriţa şi Mărişelu. Când va deveni Sărăţelul o staţiune, luând exemplul celor de la Figa, fiindcă şi aici există „munţi de sare”, apă sărată şi nămol?!
Comentarii
Masivul de sare de la Sărățel este definit ca Rezervație naturală (monument al naturii) care a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000. Aria protejată reprezintă un masiv de sare (diapir), acoperit cu depozite cuaternare (aluviunile aduse de apele văilor Șieu și Budac, care în unele locuri este descoperit, observându-se masivul de sare), unde s-au dezvoltat vegetații de plante specifice solurilor sărăturate, printre care: brâncă (Salicornia herbacea), lobodă de grădină (Atriplex patula), sică (Limonium gmelinii), bălănică (Puccinellia distans) sau stuf (Phragmites communis). Cu toate acestea, exista informatii ca in aceasta zona s-a exploatat sare inca din timpul Daciei Felix, adica dupa cucerirea acestui teritoriu de romani in 106 d. H. Altfel, se presupune ca aceasta activitate ar fi inceput inca din Epoca Bronzului. Doar partea unde sarea nu a fost exploatata, a fost declarata "rezervatie geologica".
De aceea, in jurul rezervatiei geologice ar putea fi amenajata o baza de tratament balnear la standarde europene. De altfel si in prezent locuitorii din imprejurimi fac băi la Sărăţel, in conditii rudimentare.
Vezi:http://www.rasunetul.ro/la-bai-la-saratel
Adaugă comentariu nou