SOS 112, Ministerul Sănătăţii, Primăria Năsăud, CJAS, Consiliul Judeţean, Parlament, Senat, Guvern!

Situaţia grea prin care trece Spitalul Orăşenesc „Dr. George Trifon” din Năsăud, pe plan financiar, îngrijorează toată populaţia Văii Someşului, care este deservită de această unitate, de zeci de ani de zile.
Managerul spitalului se zbate pentru îmbunătăţirea situaţiei, cerând în repetate rânduri sprijinul autorităţilor locale şi judeţene în vederea obţinerii de fonduri băneşti pentru ieşirea din impas.
De asemenea, dr. George Adrian . directorul spitalului, a solicitat ajutorul, inclusiv de la Ministerul de resort, prin intermediul unui memoriu trimis în urmă cu circa o lună de zile. Senatorul Ioan Deneş a informat plenul Camerei Superioare a Parlamentului României despre situaţia critică prin care trece spitalul năsăudean din cauza subfinanţării.
Redăm mai jos memoriul adresat autorităţilor de către conducerea unităţii spitaliceşti:

Memoriu

Având în vedere situaţia economico-financiară a unităţii noastre la această dată, solicităm sprijinul conducerii autorităţii locale, cât şi cel al conducerii judeţene, în vederea suplimentării de fonduri la contractul de CJAS BN, cât şi cele de la Ministerul Sănătăţii şi de la bugetele locale, având la bază următoarele considerente:
Conform art. 213 din Legea 95/2006 actualizată
(1)Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei:
a. toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni,l ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă;
b. tinerii cu vârsta de până la 26 ani care provin din sistemul de protecţie a copilului şi nu realizează venituri din muncă sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat în temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare; soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;
f)femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară.
Această lege este încălcată întrucât contractele încheiate cu CJAS nu respectă acest articol, multe din spitale au realizări peste contract. La 30.09.2013 unitatea noastră are 759 de cazuri DRG realizate peste contract. Din cele 759 cazuri realizate peste contract 417 cazuri beneficiază de prevederile acestui articol, cazuri care trebuie decontate obligatoriu de către CJAS, deoarece 107 cazuri sunt copii 0-18 ani internaţi şi trataţi în Secţia de Pediatrie, 155 cazuri sunt nou născuţi şi tot atâtea mame lăuze care au fost asistate la naştere pentru care nu se poate face reprogramare într-o altă perioadă, refuzul internării şi acordării asistenţei medicale este similar cu dreptul la viaţă refuzat.
De asemenea, cheltuielile efectuate în serviciul de urgenţă (camera de gardă) a unităţii noastre, serviciu în care până la această dată s-au prezentat 10.217 pacienţi, din care 3113 au fost internaţi în spitalul nostru, 5.332 au fost stabilizaţi şi dirijaţi spre ambulatoriu şi medicina de familie, iar 1271 au fost dirijaţi, după ce au fost stabilizaţi pentru internare în alte unităţi spitaliceşti sau suportă din valoarea cazurilor de DRG internate şi contractate. Din cazurile dirijate spre alte unităţi sanitare, cel puţin 300 ar fi putut fi internate în secţiile noastre, dar valoarea mică de contract a împiedicat procurarea de medicamente necesare tratării acestora.
Conform art. 91 şi 92 din Legea 95/2006
Art. 91(7) Asistenţa medicală publică de urgenţă în faza spitalicească este asigurată de spitalele orăşeneşti, municipale, judeţene şi regionale aflate în structura Ministerului Sănătăţii Publice şi/sau a autorităţilor publice locale.
Art. 92 (1) Acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului şi un drept al cetăţeanului. Aceasta va include şi misiunile de salvare aeriană şi navală.
(2) Acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă nu poate avea un scop comercial.
Refuzul acordării asistenţei medicale încalcă articolul 2 alin. 1 din normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 conform căruia:
Art. 1 (1) Unităţile trebuie să asigure accesul egal al pacienţilor la îngrijiri medicale, fără discriminare pe bază de rasă, sex, vârstă, apartenenţă etnică, origine naţională, religie, opţiune politică sau antipatie personală.
Nedecontarea acestor cazuri a atras efectuarea de cheltuieli suplimentare şi, ca atare, acumularea de datorii.
Prin urmare, solicităm sprijinul dumneavoastră în vederea decontării acestor cazuri şi renegocierea omenoasă a contractului pe anul 2013, având în vedere că spitalul nostru deserveşte 23 de comune, cu o populaţie de peste 100 de mii locuitori.
Manager, Director financiar-contabil.
Dr. George Adrian ec. Pop Ana

Dr. George Adrian informează despre felul cum se calculează numărul de cazuri pe care CJAS le aprobă spre decontare. Mai exact, numărul de paturi aprobate (spitalul năsăudean are în total 165 paturi, din care 5 sunt pentru Terapie Intensivă (T.I.) şi doar 147 aprobate, luate în calcul) şi numărul de bolnavi de pe o secţie (care număr se încadrează tot pe numărul de paturi aprobat), se înmulţesc cu gradul de utilizare, apoi rezultatul se împarte la numărul de zile de spitalizare (6,65 zile, pe o secţie).
Spitalul năsăudean este încadrat la categoria a IV-a, din care cauză instituţia pierde la plata decontărilor circa 15%, la acestea adăugându-se şi indicele de complexitate „case-mix”. „Spitalelor de gradul IV li se adaugă acest indice „case – mix” pentru a se mai reduce din bani. În loc să-ţi dea suma de 1360 lei, cât e un caz rezolvat, DRG îţi adaugă acest indice şi, dacă este sub „unu” îţi dă 0,80 sau 0,90% din suma respectivă. Numai dacă ai „unu” îţi dă întreaga sumă”, a precizat dr. George Adrian.
x x x

Numărul cazurilor contractate de Spitalul Orăşenesc „Dr. george Trifon” cu CJAS, în ultimii trei ani, a scăzut simţitor, nu din cauză că oamenii de pe Valea Someşului ar fi mai sănătoşi, ci din cauza reducerii la sânge a cheltuielilor bugetare. În mai toate spitalele, pacienţii beneficiază doar de asistenţă medicală, deoarece toate medicamentele, dar şi materialele sanitare (feşe, seringi, branule, vată şi altele) nu le sunt asigurate, fiind nevoiţi să şi le procure în baza unei reţete medicale din farmacii sau, pur şi simplu, la indicaţia cadrului medical.
Aşa cum exemplifică managerul spitalului, în 2010, unitatea spitalicească năsăudeană a avut, prin contractul cu CJAS BN, 6414 cazuri, în 2011 – 5.369 cazuri, iar în 2012 – 4983 cazuri, anul acesta (2013) până la finalul anului numărul aprobat va ajunge, probabil, la egalitate cu cel din 2012. Până la sfârşitul lunii octombrie aveau contracte 4018 cazuri, numărul care nu acoperă cheltuielile. Pe lângă acestea mai sunt spitalizările de zi, au contractele pe investigaţiile paraclinice şi serviciile pe ambulatoriu…
„Suntem spital de acuţi nu de cronici, lucru care trebuie înţeles de toată lumea, inclusiv de cei de la CJAS BN. Noi trebuie să-i tratăm pe bolnavi nu să-i punem pe lista de aşteptare. Lista de aşteptare este pentru anumite diagnostice, care nu sunt acute. Cei care vin la urgenţe trebuie trataţi rapid, altfel pot avea probleme care pot duce la deces”, a spus, profund afectat, managerul spitalului.
x x x

„Spitalul este subfinanţat din cauza politicii pe care o duce CJAS…”

Este de părere viceprimarul oraşului Năsăud – Niculai Găitan: „Subfinanţarea spitalului este principalul punct slab în momentul de faţă, managementul neavând nicio legătură cu situaţia dificilă în care se găseşte unitatea. CJAS ar trebui să schimbe politica de finanţare a spitalelor, nu să dea vina pe managementul mai mult sau mai puţin deficitar. Resursele sunt deficitare. Administraţia locală a alocat 1,5 miliarde lei pentru Spitalul orăşenesc, din care s-au achitat deja 1,3 miliarde lei.
Se aşteaptă ajutor şi de la primăriile de pe Valea Someşului, deoarece cetăţenii din toate localităţile apropiate de Năsăud apelează la serviciile spitalului. S-a găsit şi soluţia prin care administraţiile locale să poată vira banii prin GAL Ţara Năsăudului.
Odată cu modernizarea ambulatoriului, sperăm să vină şi medicii de care duce lipsă spitalul năsăudean”, a spus viceprimarul Niculai Găitan.

Modernizarea ambulatoriului

Lucrările de reabilitare şi modernizare a Ambulatoriului Spitalului Orăşenesc „Dr. George Trifon” au debutat de circa două luni şi jumătate (spre sfârşitul lunii august), întârziere datorată depunerii unei contestaţii în urma licitaţiei de executare a lucrărilor (în cadrul proiectului „Reabilitare, modernizare, dotare ambulatoriu de specialitate” din cadrul programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenţie 3.1. – Reabilitare/ modernizare/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate).
Firma contestatară – Indcon Bistriţa, după o perioadă de circa patru luni de contestaţii şi procese – împotriva autorităţii contractante – oraşul Năsăud şi firma SC Dimex 2000 Company Rebra, care a fost desemnată câştigătoare, a pierdut procesul, lucrările putând demara. Pentru a se încadra în termenele proiectului, Primăria oraşului Năsăud a decis să rezolva în instanţă acest contencios.
Procesul s-a judecat la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Cluj, în Dosarul nr. 983/33/3013, plângerea formulată de SC Indcon Bistriţa împotriva Deciziei CNCS 2756/308C 10/32122 în contradictoriu cu autoritatea contractantă – oraşul Năsăud, fiind respinsă de completul de judecată.
Judecătorii au decis ca Indcon – petenta să achite intimatului – oraşul Năsăud, suma de 243 lei – cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă.
Valoarea totală a proiectului acceptată la finanţare este de 2.822.578,64 lei, adică 632.865 euro. A fost aprobată şi cofinanţarea de 2% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în sumă de 42,521, 96 lei, precum şi suportarea din bugetul CL al oraşului Năsăud, a cheltuielilor neeligibile în sumă de 154.632 lei.
Lucrările constau în reparaţii capitale (învelitoare, şarpantă, interioare-exterioare, sisteme electrice şi de încălzire, reţea de apă şi canal), construirea unei anexe şi dotarea cu echipamente medicale moderne.
Se preconizează o creştere a numărului de pacienţi cu circa 40%, creşterea gradului de sănătate a pacienţilor, a siguranţei personalului medical, a capacităţii de investigare, diagnosticare, condiţii mai bune pentru persoanele cu dizabilităţi, reducerea timpului de aşteptare cu circa 50%.