Spitalele publice vor putea funcţiona ca regii autonome, fundaţii sau asociaţii

* Înfiinţarea de dispecerate pentru planificarea internărilor, gruparea mai multor specialităţi într-o structură şi organizarea spitalelor în asociaţii şi fundaţii sunt câteva dintre prevederile unui proiect de modificare a statutului spitalelor, ce ar putea fi implementat din 2014, în 12 unităţi-pilot.

Spitalele vor fi scoase din schema bugetară şi se vor reorganiza ca instituţii de sănătate autonome cu forme juridice consacrate. Proiectul de lege privind modificarea statutului spitalelor, lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii dă posibilitatea celor 12 unităţi-pilot să devină instituţii autonome, cu mai multă libertate în organizare şi cu posibilitatea depolitizării funcţiilor de management. Conform proiect de lege, unităţile se vor reorganiza ca instituţii de sănătate autonome cu forme juridice consacrate de lege, dar îşi vor păstra rolul de utilitate publică.

Prezentă la Oradea, la întâlnirea cu ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu şi cu reprezentanţii sistemului sanitar din judeţele Bihor, Satu-Mare, Cluj, Sălaj, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, Camelia Ilişuan, preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă ultimele completări şi modificări aduse proiectului de lege privind modificarea statutului spitalelor.

Din 2014, 12 spitale vor fi transformate în regii autonome, fundaţii sau asociaţii

Potrivit proiectului, în structura spitalului-pilot va funcţiona o unitate de management al calităţii, în care va fi încadrat personal cu pregătire în domeniu, precum şi un dispecerat medical cu atribuţii în planificarea internărilor. Într-un spital-pilot nu pot funcţiona mai multe secţii cu aceeaşi specialitate, mai prevede proiectul. Veniturile spitalelor-pilot, organizate ca instituţii de sănătate, provin din mai multe surse, respectiv contractele de servicii de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate, bugetul Ministerului Sănătăţii, al ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, contracte de servicii de sănătate încheiate cu alte persoane juridice la cerere.

La întrebarea unui jurnalist, dacă Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa va fi inclus printre cele 12 spitale pilot, preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, Camelia Ilişuan, a răspuns:

,,Nu ştiu încă. Nu sunt încă selectate, se mai lucrează la acest capitol pentru a vedea care sunt mai reprezentative. Vor fi de interes naţional, de interes local şi spitale de urgenţă. Este posibil să intre. Spitalul nostru Judeţean este şi de interes local şi spital de urgenţă. Deci, este posibil”.

,,De la nivel local nu s-a făcut nicio propunere, mai ales managerii de spital sunt cam reticenţi să fie ei pilotul. Sigur că nu se poate face totul de azi pe mâine, totul trebuie oarecum experimentat, pentru că dacă bulversezi dintr-o dată tot ce înseamnă un sistem, acum sistemul de sănătate, nu ştiu cum îl mai pui la loc pentru că deocamdată sunt multe chestiuni care totuşi au intrat pe un făgaş şi merg”, a completat Camelia Ilişuan.

Nu se va desfiinţa niciun spital

Preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, Camelia Ilişuan, a explicat că reorganizarea spitalelor sub forma unor regii autonome, fundaţii nu înseamnă desfiinţarea lor. Ilişuan a dat ca exemplu Spitalul Orăşenesc ,,Dr. George Trifon” din Năsăud, care potrivit noului proiect de lege ar deveni centru multifuncţional medical cu spitalizare de zi.

,,Nu se va desfiinţa niciun spital, doar că aşa cum a mai spus domnul ministru se doreşte să se împingă dinspre spitale tratamentul care nu necesită neapărat spitalizare pe termen lung, noi îi spunem spitalizare continuă tot ceea ce depăşeşte 24 de ore, spre spitalizarea de zi, adică internarea şi supravegherea bolnavului timp de 24 de ore, după care este externat şi tratamentul se face în ambulatoriu sau în centre medicale multifuncţionale.

În ţară sunt mai multe spitale, cărora nu le ajunge finanţarea prevăzută în contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate, pentru că deşi au secţii şi sunt acreditate la un anumit nivel şi poate au şi aparatură nu au personal.

De exemplu, Spitalul din Năsăud, degeaba, are secţie de chirurgie, nu are anestezist, nu poate asigura gardă permanentă şi atunci nu face nici servicii chirurgicale, decât servicii de intervenţie şi ca atare nu are grad de complexitate mare la cazurile rezolvate, şi atunci tarifele sunt foarte mici. Pentru asemenea spitale s-a gândit transformarea lor în centre multifuncţionale cu spitalizare de zi. Sigur că aceste centre multifuncţionale vor fi tarifate astfel, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească nu vor fi aşa de stricte ca şi la spitale.

Spitalul din Beclean stă mai bine. Spitalul din Năsăud, în afară de faptul că nu are specialiştii care ar putea să dezvolte nişte servicii medicale mai complexe, are spaţii foarte mari care trebuie întreţinute, are cheltuieli foarte mari.

Mai avem o situaţie neclară, noi şi cei din Iaşi, o situaţie care nu ştiu cum se va clarifica. E vorba de Preventoriul Ilişua. El intră la partea de medicină de prevenţie. Nu este spital în adevăratul sens al cuvântului, nu rezolvă cazuri, nu face tratamente. Există o controversă de câţiva ani, dacă numărul de paturi alocat pe judeţ în numărul total maxim de paturi pe care Casa îl poate finanţa, se includ sau nu se includ aceste paturi. Noi nu le-am inclus pentru că nu este normal. Ei sunt plătiţi şi din alte fonduri bugetare, nu sunt de la servicii spitaliceşti, sunt de la servicii de recuperare, dar încă nu este stipulat în mod clar. Noi sperăm să se rezolve şi această problemă, pentru că veşnic avem probleme de raportări. Odată le raportăm, odată nu le raportăm. Odată ne sfădesc, odată nu ne sfădesc.

Preventoriul Iliuşa nu are probleme de finanţare, doar că e o situaţie incertă şi ca atare, dacă se va intra în această reorganizare şi reacreditare, cum va fi reacreditat ca spital sau ca ce? Practic, nu are servicii spitaliceşti”, a precizat preşedintele CJAS BN Camelia Ilişuan.

Suntem la zi cu plăţile

Întrebată de un jurnalist dacă spitalele din judeţul nostru au făcut cereri către Ministerul Sănătăţii pentru a primi suplimentări ca să supravieţuiască până la finele anului, preşedintele CJAS BN Camelia Ilişuan a precizat că ,,suntem la zi cu plăţile”.

,,Noi cu spitalele stăm în felul următor: noi le-am plătit inclusiv luna august. Suntem la zi cu plăţile. Nu le-am plătit încă pentru că nu am primit fonduri pentru regularizări, pentru că se fac nişte regularizări în funcţie de gradul de complexitate a cazurilor rezolvate pe fiecare trimestru. Urmează să ne vină fonduri, să le dăm diferenţele din regularizări ale trimestrului I şi II. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate stabileşte gradul de complexitate şi diferenţele de plată. Încă nu le-am primit. Noi am primit asigurări că cel puţin la nivelul minim la care s-a încheiat contractul, spitalele vor avea finanţare, inclusiv plata serviciilor din luna noiembrie.

S-ar putea ca plata lunii decembrie, de fapt aşa se întâmplă în fiecare an, să fie efectuată în luna ianuarie, ceea ce nu este ceva anormal, pentru că şi gazul pe care l-am consumat în decembrie îl plătim în ianuarie. Noi am primit asigurări că nu vor fi probleme cu spitalele.

Pe celelalte forme, noi suntem cu plata în avans. De exemplu, la dispozitive medicale am plătit şi luna septembrie. Restul toţi sunt achitaţi la luna august. Farmaciilor li s-a plătit luna noiembrie 2012 şi luna mai 2013, pentru că sunt cele două perioade, la 180 de zile facturile de anii trecuţi şi la 60 de zile facturile de anul acesta. De asemenea, tot către farmacii, pe programele naţionale, am plătit luna martie 2013 şi luna iunie 2013. La îngrijiri la domiciliu am plătit luna august. Nu avem restanţe, plăţile au mers chiar bine anul acesta”, a afirmat preşedintele CJAS BN Camelia Ilişuan.

DSP aşteaptă să vadă ce anume va trece la autoritatea locală

La dezbaterea publică de la Oradea pe tema reformei în sănătate s-a discutat şi despre reorganizarea direcţiilor de sănătate publică. Potrivit preşedintelui CJAS BN, Camelia Ilişuan, reprezentanţii judeţului nostru au cerut ca toate schimbările, transferurile de activităţi, personal să fie bine gândite.

,,DSP aşteaptă să vadă ce anume va trece la autoritatea locală. Şi ei ca şi ceilalţi care au fost acolo au spus că trebuie foarte bine gândite ce activităţi trec dincolo, şi aici vorbim de oameni, buget, pentru că aşa s-a precizat că vor merge cu totul şi oameni şi buget. Deci autorităţile locale vor primi bani din fondurile Ministerului Sănătăţii pentru finanţarea activităţii pe care o preiau. Cel puţin, deocamdată. Nu ştim cum va fi pentru bugetele anilor viitori”, a afirmat Camelia Ilişuan.

Mai mulţi reprezentanţi ai instituţiilor din sistemul de sănătate judeţean au participat la finele săptămânii trecute la dezbaterea regională publică de la Oradea susţinută de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.