În t â m p l ă r i … c u h a z

- medicale –
1. La cabinetul unui medic pediatru, se prezintă într-o zi, o doamnă cu un copil mic în brațe, cerându-i medicului să-l examineze pe cel mic, deoarece acesta plânge cam des și aparent fără motiv. Medicul îl examinează cu atenție pe cel mic, apoi îi cere doamnei permisiunea de a o examina și pe ea. Aceasta este de acord, și medicul începe examinarea ei, iar când ajunge în zona sânilor, părându-i-se ceva suspect, suge pe rând din fiecare sân. Apoi, mulțumit, îi spune doamnei, că cel mic plânge deoarece doamna nu are lapte, iar copilașului îi este foame. Răspunsul primit a fost prompt – sigur, domnule doctor că nu am „lapte-n țâțe”, deoarece eu nu sunt mama copilului, eu sunt … mătușa lui, … dar nu îmi pare rău că am venit cu cel mic la consultație la dumneavoastră …
2. Medicul responsabil al unui salon dintr-un spital, în timpul vizitei de dimineață, ajunge la patul unui pacient care era pansat la cap și la față. Citind pe foaia de observație că a fost adus la spital deoarece a fost agresat de o femeie, îl întreabă ce își aduce aminte. După un timp de gândire, pacientul îi spune că își amintește faptul că era în lift alături de o doamnă cu un decolteu foarte generos, iar el, nemernicul, uitându-se insistent la doamnă, parcă a auzit o voce care îi spunea … „apasă pe unu”, apoi nu mai știe nimic !.
3. La dispensarul unei mari comune din așa-zisa zonă de „Câmpie a Transilvaniei”, se prezintă într-o zi o bătrânică cu moșul ei, care era bolnav. Medicul îl examinează cu atenție, apoi, în particular, îi spune bătrânicii, că într-adevăr, starea moșului e foarte gravă, că oricând, poate trece „dincolo, în veșnicie”. Auzind acestea, bătrânica se pune pe plâns și văicăreli, că ce se va face ea dacă rămâne fără omul ei, replică la care doctorul, pentru a o liniști, îi spune că așa este viața, se sfârșește după un anumit număr de ani, că, … și el are un plan, de a trimite la Sf. Petru, un număr de suflete, plan pe care nu și l-a realizat încă … !.
- școlărești –
1. În timpul unei ierni geroase, elevii unei clase din ciclul primar, așteptau să le vină învățătoarea la ore. Băieții, mai ieșeau pe afară, dar veneau repede înăuntru pentru că afară era foarte frig. Câțiva dintre ei, îl provoacă pe unul dintre colegi, cerându-i să pună limba pe mânerul exterior al zarului de la ușa clasei. Acesta, cam naiv, face acest lucru, dar limba îi rămâne prinsă de clanța zarului, cu greu reușește să o desprindă și apoi se pune pe plâns. Când vine învățătoarea la clasă, și aude plânsul elevului, cercetează motivul, și din vorbă în vorbă, află cine au fost cei implicați, îi scoate în fața clasei și îi urechează bine. Ba mai mult, trimite pe femeia de serviciu acasă la cei care l-au îndemnat pe colegul lor s-și pună limba pe mâner, cu un bilețel prin care poftește pe mamele acestora să vină în pauza mare până la școală. Acestea vin, și enervate, le mai aplică o corecție pruncilor lor, … ca să țină minte !.
2. Directoarea unei școli, se hotărăște să meargă în asistență la educatoarea de la grădinița care aparținea școlii, și care, era situată într-o altă clădire. Când ajunge în fața ușii sălii de grădiniță, constată că înăuntru e o liniște perfectă. Intră totuși în sală unde observă că toți copiii stau în genunchi pe lângă pereți cu mâinile ridicate sus, iar educatoarea, la catedră, citea o carte. Întrebată de situație, educatoarea îi spune că preșcolarii au enervat-o, nu au fost cuminți, ea i-a pedepsit, deoarece are de citit o carte. Prima reacție a directoarei a fost aceea că i-a luat cartea educatoarei …
3. Și tot la Grădiniță, a funcționat pentru un scurt timp o educatoare, ce trebuia să urmeze niște cursuri, iar atunci când lipsea, a obținut acordul directoarei ca să fie suplinită de tatăl ei, care fusese cu ani în urmă învățător. Unul dintre preșcolari, când mama lui îl pregătea să meargă la grădiniță, se apucă de plâns, spunându-i că el nu mai merge la grădiniță deoarece aici vine în locul domnișoarei educatoare, un domn, care le citește mereu o poveste cu „căpcăuni”, iar el, are teamă de … „căpcăunuul” din poveste.
- preoțești –
1. La o înmormântare a unei femei de etnie rromă, preotul și diacul se roagă la Bunul Dumnezeu, ca să o așeze „la loc liniștit, la loc cu verdeață, de unde …”. Spun ei o dată, spun de două ori, dar când să spună a treia oară, preotul se trezește că fiul decedatei îl trage de veșminte, și îi spune – Domnule părinte, mânca-ți-aș … ,nu s-ar putea să fie așezată lângă un „habatori”, să mai mănânce și ea carne, că de verdeață a murit, săraca !