Ţara Bistriţei văzută de părintele Feier

Volumul „Ţara Bistriţei – pagini de istorie, religie şi mitologie străveche ale neamului românesc”, apărut la Editura Nico, este dedicat împlinirii a 1850 de ani de la prima atestare epigrafică a Domneştiului Bistriţean, ca Neridon, în anul 161. Interesant este faptul că volumul beneficiază de nu mai puţin de 4 prefeţe. Preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Mihai Rusu vorbeşte, în Prefaţă, despre mama sa, originară din Domneşti, având cuvinte alese la adresa oamenilor de acest colţ de ţară. Elena M. Cîmpan, Dorel Cosma şi Dumitru Mureşan vorbesc, în textele lor, despre cercetarea asupra originii unor cuvinte cu încărcătură semantică bogată şi cu trimiteri la cultura majoră, cartea fiind scrisă cu dragostea de neam şi cu mândria de a fi român. Nicolae Feier are curajul de a aborda subiecte legate de cultura noastră într-o lumină nouă, surprinzătoare, şocantă pentru unii. Cercetătorul dezleagă unele mistere ale lumii traco-geto-dacice, punând cap la cap informaţii printr-un aparat critic bogat. În primul rând, se observă în acest volum puterea cuvântului, marea cultură şi civilizaţie tradiţională a strămoşilor noştri – tracii, surprinsă într-un colţ de rai în Domneştiul natal. Legea strămoşească şi limba s-au dezvoltat păstrându-şi matricea străveche indo-europeană, tracă. Surprinzătoare sunt imaginile care însoţesc această carte. Spre exemplu, la costumele populare ale părinţilor Mihai şi Ana Feier, se observă mitriţele sau ochii boului lui Mithra, râuri de ochi, dar şi şeparul cu trei cozi, toate amintind de originea noastră. Fiecare pagină surprinde, în mod special, date despre trăirile noastre pe acest pământ.

Despre bâta păcurărească, cu măciucă a mocanilor bistriţeni se spune că era simbol al păstoririi şi al autorităţii, moaca fiind interpretată mitologic ca un simbol solar, ca buzdugan al dreptăţii. Cartea surprinde cinci locuitori ai Domneştiului roman – Caius Valerianus, prefect al Legiunii X Frentensis- cumnat al împăratului Marcus Aurelius, apoi, Nerodinis numele roman al localităţii purtat de către un preot al lui Juppiter Dolichenus, Titus Aelius Atticus, care ridică în centrul actual al satului un altar închinat lui Jupiter, Titus Aelius Marius, administratorul imperial al salinelor şi păpuşilor din Dacia şi Dolicii, numele militarilor din Dolca, care au înălţat, la rândul lor, altare la Neridon.

Lucruri inedite scrise de părintele Nicolae Feier, cel care surprinde peste veacuri imaginea culturii izvorâtă din sufletul omului trăitor pe această glie.