Întâmplări cu miez

Toţi aparţinem Dumnezeului nostru 1

”Ai lui neam şi sumtem” , căci este Creatorul nostru. Numai că fiind fiinţe libere, noi putem opta dacă să fim ai lui Dumnezeu sau ai potrivnicului, în funcţie de faptele, vorbele şi gândurile noastre. Ştim poruncile din Decalog, concentrate în porunca hristică: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău si să ne iubim unii pe alţii, ca fii ai aceluiaşi Părinte ceresc.

Misterios este că în mod practic, niciodată nu facem răiul de dragul răului, ci considerăm că facem ceva rău ]n numele binelui. Hitler a considerat că este bine să facă şirul indicibil de crime împotriva unui popor nefericit şi fără patrie, cum erau evreii. Despre împăratul roman Nero s-a spus că şi-a pierdut mintea cu prilejul morţii unui bun prieten al său, Burrhus şi că înaine de această pierdere fusese un om normal şi chiar bun, admirat ca gospodar priceput. De la moartea lui Burrhus, s-a schimbat radical, devenind ceea ce istoria cunoaşte: un împărat crud, criminal, încât numele lui se dă de obicei câinilor.

Ei bine, psihologii spun că momentul acela din primul război mondial, când, rănit şi în spital, la un moment dat, a strigat din toţi bojocii, dându-se jos de pe patul etajat: „Din clipa asta, am hotărât să devin om politic!” După un moment de uluire, tot salonul s-a cutremurat de râsetele celor de acolo: „I-auzi, măi, că oaia vorbeşte!”Aşa-l porecliseră pentru tăcerea lui morocănoasă: „Oaia”. Şi apoi ştim ce a devenit ”oaia”, cum a aruncat propria lui ţară şi continente într-un război înfricoşător. Şi Sfintele Evanghelii vorbesc despre un moment dat când diavolul a intrat în Iuda şi a început să-şi lucreze planul trădării.

Când omul se pune în slujba binelui, energii pozitive, dumnezeieşti îl însufleţesc,iar când se lasă în slujba celui rău, de la acela vine puterea răului. . Vom ilustra acestea cu un caz din cel de al doilea război mondial, implicat fiind Fuhrerul german- Adolf Hitler.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5