În ultimii doi ani, în Bistriţa-Năsăud au fost adoptaţi 20 copii

Anul trecut, în Bistriţa-Năsăud au fost finalizate 14 adopţii, pentru tot atâţia copii, în timp ce în primele luni ale acestui an şase copii au fost încredinţaţi acasă familiilor. Potrivit directorului general Delia Fontul de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud, în acest an,  „alţi trei copii au fost încredinţaţi prin sentinţă în vederea adopţiei, pentru că procedura este foarte lungă, a fost deschisă procedura de potrivire teoretică pentru şase copii, iar procedura de potrivire practică a fost deschisă pentru un copil” .

         Copiii care şi-au găsit o familie au vârsta cel mult 8 ani, iar preponderent cei care i-au adoptat sunt de pe raza judeţului nostru.

         În 2013, la nivelul judeţului nostru au fost înregistrate 23 solicitări de adopţie, dintre care 16 familii au fost atestate pentru acest demers. „Aceste atestate se dau pentru un an, pe urmă urmează procedura în instanţă, care durează, iar familia trebuie să vină la reatestare. Procedurile sunt foarte greoaie, termenele sunt lungi. Se poate începe procedura de potrivire practică, familia se prezintă la întâlnire cu copilul, şi când este aproape gata nu mai doreşte copilul. (...) Aşa cum spunea şi domnul preşedinte, este foarte greu să găseşti rudele, până la gradul patru, când mama este plecată de ani de zile în străinătate, copilul este rămas cu bunicii”, a adăugat şeful DGASPC BN.

         În schimb, anul trecut au fost abandonaţi 17 copii, iar de la începutul anului şi până în prezent, alţi 18 copii.

         „Pentru aceşti copii au fost identificate măsuri de protecţie specială, de tip plasament la asistent maternal profesionist sau plasament în centrele pentru protecţia copilului aflate în subordinea Direcţiei. Momentan, avem un număr de patru cazuri pentru care urmează să identificăm o măsură de protecţie specială”, a explicat directorul general Delia Fontul.

         În toate aceste cazuri vorbim de nou-născuţi, abandonaţi în secţiile de maternitate ale unităţilor spitaliceşti din judeţ. Mamele care-şi părăsesc micuţii, şi minore şi adulte, vin din familii dezorganizate, cu situaţie economică precară, cu consum frecvent de alcool, cu situaţii de abuz în familie emoţional, sexual sau de altă natură. Mai mult, nici familiile acestora nu le acceptă „greşeala” de a aduce pe lume un copil, chiar dacă se încearcă medierea acestor cazuri.

***  

Aceste date, furnizate la finalul şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, vin pe fondul unei interpelări formulate de consilierul liberal Samuel Coman care a ridicat problema adopţiilor din judeţ şi necesitatea promovării unei campanii pe această temă.

         „Am putea să ne gândim şi să bugetăm, pentru anul care vine, o campanie specială pentru adopţii. Fiecare dintre noi ştim ce înseamnă un copil abandonat, cu problemele afective pe care le are. Eu cred că Direcţia pentru Protecţia Copilului are grijă din ce în ce mai bine de aceşti copii, iar condiţiile s-au schimbat foarte mult în ultimii 15 ani. Întâmplător, de foarte mulţi ani am legătură cu ei şi s-au schimbat foarte mult condiţiile din centre, dar de 10, de 20 ori trăieşte mai bine un copil în familie decât unul instituţionalizat”, a spus Coman, în plenul Consiliului Judeţean. Acesta a menţionat că familiile, cu vârste între 35-40 ani, care au doar un copil ar putea să adopte un al doilea copil.

         În completare, consilierul judeţean Nicolae Lupşan a propus ca  o astfel de campanie să fie derulată de o fundaţie sau organizaţie nonguvernamentală de profil, eventual cu fonduri nerambursabile de la CJ, în timp ce democrat-liberalul Andrei Moldovan a precizat că demersul trebuie să pornească printr-un parteneriat cu şcoala şi Inspectoratul Şcolar Judeţean, pentru că elevele sunt cele care ajung să-şi abandoneze copiii.

         De asemenea, Eugen Curteanu (PDL) a punctat problema piedicilor birocratice ale procesului de adopţie, menţionând că legea ar trebui modificată în sensul simplificării procedurilor.

***

         Finalmente, preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, a menţionat că o astfel de iniţiativă poate reprezenta un primă acţiune comună a consilierilor judeţeni, indiferent de culoarea politică, cu sprijinul DGASPC, al ISJ BN şi în parteneriat cu ONG-uri din domeniul protecţiei sociale.

         „Eu nu refuz din start un asemenea lucru, fie printr-un proiect derulat de un ONG cu finanţare nerambursabilă, fie cu bani din bugetul judeţean pentru materialele necesare. E o problemă cu care ne confruntăm, e o problemă la Spitalul Judeţean, e o problemă până ce copilul de acolo trece prin toate procedurile până să ajungă spre adopţie. Adopţiile sunt îngreunate atunci când apare mama sau tatăl natural care refuză acest lucru, dar nici nu-şi ia copilul acasă. Este un domeniu complicat. Gândiţi un asemenea proiect şi, în principiu, nu cred că cineva din acest Consiliu va fi împotrivă”, a declarat preşedintele Moldovan.  

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5