Valenţe educative ale basmului la vârsta preşcolară

Copiiiiubesc şi ascultă cu plăcere basmele pentru că răspund necesităţii lor de a şti, de a cunoaşte, de a înţelege, cum se împlinesc năzuinţele spre mai bine, spre frumos.
Pornind de la această idee, educaţia morală prin basm a copiilor preşcolari este posibilă şi necesară.
În activitatea desfăşurată cu preşcolarii am constatat că, în timp ce se derulează conţinutul basmului, copiii participă afectiv-imaginativ la acţiune, încât se identifică cu personajul preferat.
Imaginarul basmului devine domeniul tuturor reprezentărilor în opoziţie cu domeniul percepţiilor imediate. Odată trecut de etapa senzorie-motrică, copilul poate să retrăiască mintal acţiuni imaginare.
Basmul răspunde primei etape a copilăriei în care spiritul, ,,depăşeşte concretul şi se ridică la figuri şi simboluri”.
Miracolul devine un instrument al modelării morale a copilului.
Lumea basmului le dezvoltă preşcolarilor capacitatea de a-şi organiza şi verbaliza trăirile, dezvoltându-le curajul de a se lupta pentru dreptate.
Basmul îi dă copilului posibilitatea să călătorească imaginar, iar el este fericit, participând afectiv şi însoţind eroii pe ţărmuri fictive sau în ţări reale pentru el, deşi fantastice, toate nsunt posibile pe baza premiselor acceptate.
Ascultând basmul cu atenţie, preşcolarul reface drumul străbătut de eroul pozitiv, intrând dintr-o dată în rândul oamenilor mari. Povestea eroului terminându-se în chip fericit, îl determină pe preşcolar să treacă prin realitatea gravă a faptelor, care-l duc de la neştiinţă şi imaturitate la vârstele adultului.
Din desfăşurarea peripeţiilor basmelor pe care le descoperă în grădiniţă, copilul ,,înţelege” şi astfel ,, învaţă” că şi el va trebui să treacă prin încercări care-i vor verifica înţelepciunea, curajul, îndrăzneala, puterea de a păstra o taină, de a-şi impune legi de conduită, de a asculta sfatul celor mari, de a nu se lua după aparenţe şi a nu se lăsa amăgit de ele etc.
Receptivitatea basmelor o garantează eroilor care, mereu alţii, îşi urmează drumul spre fericire, întâlnind zmei, uriaşi şi alte fiinţe cu dimensiuni iesite din comun.
Această receptivitate se datorează şi întâmplărilor basmului, întâmplări care respectă un tipic folosit mereu cu ,,împăraţi de peste nouî mări şi nouă ţări, cu păduri misterioase, ...”.
Cum însă această afirmaţie nu este suficientă se impun atenţiei modalităţile folosite, graţie cărora devine cu putinţă o atare transformare.

Prof. înv. preşcolar: Dumitrean Ana
Școala Gimnazială ,,Vasile Scurtu”- Parva