( Video) Cântec de jale pe drumul veşniciei pentru directorul Nicolae Gălățean

Absolvent al Facultății de Istorie Filosofie UBB Cluj-Napoca va lucra la început în învățământ (doar 15 ani), fiind mai mult atras de actele de cultură prin care spera să realizeze o educație superioară, dinamică, în rândul celor mulți care-și doreau emanciparea. De aceea, la solicitarea organelor abilitate va ocupa pe rând funcții de conducere în instituții de cultură: inspector principal la Comitetul de Artă şi Cultură, director al Casei Municipale de Cultură Bistrița, vicepreședinte al Comitetului de Cultură și Educație Socialistă, director la Casa de Cultură a Tineretului, director al Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud – funcții ce le ocupa prin concurs și care deveneau mai importante decât propria-i familie. A trăit 46 de ani în regimul comunist și peste 33 de ani în regimul actual, ca mulți alții dintre noi.
Până în anul 1989 mulți știu cum se promova prin unii activiști, modelul sovietic, bolșevic, cultul personalității. Profesorul Nicolae Gălățean a urmărit însă o cultură românească, autohtonă în care să găsească autenticul, originalul, ineditul, mai ales în cultura populară. Cântecele Valeriei Peter Predescu o dovedesc și astăzi. Numeroase expoziții de artă populară sunt la fel de concludente…
După 1989 cultura a avut de suferit blama perioadei anterioare. Multe locașuri de cultură s-au degradat, au luat alte destinații iar formațiile artistice s-au diluat în uitare, fenomen generalizat în toată țara, mai puțin poate în zonele Maramureș, Suceava... Rămânea ca primarii să mai agite cultura populară prin spectacole dăruite celor care-i alegeau, aducând artiști din alte părți, bine plătiți. A fost perioada CD-urilor, a manelelor promovate prin tot felul de posturi massmedia. De aceea profesorul Nicolae Gălățean în cei peste 40 de ani de manageriat cultural s-a străduit să creeze formații sau ansambluri puternice, reprezentative pentru județul Bistrița-Năsăud. Așa a devenit părintele ansamblului „Dor românesc”, ambiționându-i și pe alți formatori culturali. Încerca să mențină fanfarele și formațiile corale prin motivarea corurilor bisericești, inițiind festivaluri, inclusiv de muzică sacră precum festivalul Tudor Jarda sau Bartolomeu Anania în care a fost atras și corul bisericii noastre „Laudațio” din Năsăud, centru cultural care, pe vremea primarilor D-tru Mureșan și Mircea Romocea a și reușit să găzduiască măcar o ediție, cu formații corale invitate din Maramureș, Suceava, Cluj sau Bistrița…
Profesorul Nicolae Gălățean vedea cultura în toată complexitatea ei, chiar dacă prefera mai mult cultura populară pentru că aceasta era emanația țăranilor, atât de lăudați de Lucian Blaga și Liviu Rebreanu, fiind deschis însă spre orice inițiativă sau propunere din partea colaboratorilor pe care-i dorea profesioniști în cunoașterea și promovarea tradițiilor. Aprecia voluntarii culturali, inclusiv pe voluntarii ASTREI care promovau actul de cultură cu pricepere, sinceritate și inteligență, oferindu-le distincția „Excelență în cultură”, distincție pe care mi-a oferit-o și mie în anul 2009, distincție pe care a primit-o și Domnia Sa din partea președintelui CJ BN, Emil Radu Moldovan. De aceea cred că a fost și va fi prețuit și respectat, pentru că asta a urmărit și Domnia Sa la colaboratorii săi, din experiența cărora s-a inspirit, punându-i mereu în valoare.
Strategia Domniei Sale a fost ridicată la nivel județean pe noi culmi, de către urmașii săi – Dr Gavril Țărmure, Alexandru Pugna, încât județul nostru, pe plan cultural, nu știu să fie întrecut de alte județe. Avem profesioniști în cultura populară care ne reprezintă strălucit atât la nivel național, cât și la nivel internațional, iar festivalurile emblematice precum și festivalul „Valeria Peter Predescu” ne mențin mereu pe podiumul performerilor, mai ales în cultura populară.
Nu știu câte cămine culturale mai funcționează sau mai pot funcționa astăzi la noi în județ, deși multe din ele au fost renovate, dar știu sigur că încă de pe vremea distinsului profesor Nicolae Gălățan, primarii au devenit cei mai buni animatori culturali, mai ales în campaniile electorale, când ofereau și oferă clipe de destindere pentru alegători… Oricât ar costa artiștii invitați, se merită! Preoții au învățat și ei că un festival de muzică sacră, precum festivalul „Tudor Jarda” sau „Bartolomeu Anania”, cu mai multe coruri bisericești profesioniste sau pe patru voci, nu pot fi organizate fără susținerea forurilor culturale județene. De asemenea, nu sunt mulți directorii de școli care să mai susțină formații artistice din care să fie selectați viitorii profesioniști. Maialul elevilor năsăudeni va împlini peste 25-30 de ani, două secole de existență și afirmare, iar performanța năsăudenilor de a intra în cartea recordurilor Guinness Book (2017) prin dansul și costumul popular i-ar putea motiva pe toți directorii, profesorii, preoții, primarii și tinerii din ținutul năsăudean de a susține cultura populară cu tot ceea ce ține de aceasta – cântec, joc, tradiție, obiceiuri etc, așa cum s-a străduit cu mult înainte să demonstreze și distinsul profesor Nicolae Gălățan, care, din modestie, nu se considera pe sine valoros, ci considera valoros întregul județ Bistrița-Năsăud, cu toate posibilitățile sale culturale.
Năsăudenii i-au acordat onoarea cuvenită oferindu-i titlul de Cetățean de onoare al orașului (2 iunie 2011), cu ocazia galei laureaților festivalului „De Ispas la Năsăud”, în cadrul unor alese manifestări de Zilele orașului, pentru valoarea sa morală și profesională, dar și pentru susținerea amintitului Festival, precum și a Festivalului de muzică sacră „Tudor Jarda”, și a multor activități cultural - artistice, inclusiv ale ASTREI Năsăudene. Bunăoară, Dicționarul culturii și civilizației populare al județului Bistrița-Năsăud vol. I Țara Năsăudului, Editura Napoca Star, 2009 – ediția I și 2010 – ediția a II-a, pe care l-am coordonat, a fost susținut financiar, pe lângă AFCN București și de Centrul Județean pentru Cultură, unde D-l profesor Nicolae Gălățean era director. Mai mult, a ținut ca în titlu să fie specificat Vol. I Țara Năsăudului, urmând, gândea Domnia Sa, ca volumele următoare să se refere la Țara Bârgaielor, Țara Șieului etc, etc, dacă va mai lucra cineva sau va dori să lucreze la astfel de dicționare.
În ziua înmormântării, 4 iulie 2022, într-un cadru solemn, la Centrul Județean pentru Cultură l-au plâns buciumele și fluerele din Suceava, viorile Ansamblului „Dor românesc”, preoții și diecii bistrițeni, dar lacrimi cât bobul de ploaie a trimis și Marele Creator care-l așteapta în lumea veșniciei, printre oamenii ce și-au îndeplinit cu cinste rostul pe pământ.

Video aici:
https://www.facebook.com/Ziarul-Rasunetul-1615030948747835/videos/pcb.31...

https://www.facebook.com/Ziarul-Rasunetul-1615030948747835/videos/pcb.31...