( Video) De la oficialităţi până la oameni simpli, bistriţenii s-au prins în horă la 161 de ani de la Unirea Principatelor Române!

Cu mic, cu mare, bistriţenii şi-au dat întâlnire, şi în acest an, la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din Piaţa Unirii, pentru a sărbători împreună 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, eveniment cunoscut și sub numele de ”Mica Unire”, fiind considerat a fi primul pas pe calea înfăptuirii statului național unitar român.
Alături de Armată şi Biserică, au fost prefectul Stelian Dolha, vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Vasile Puica, primarul municipiului Bistriţa – Ovidiu Creţu, viceprimarul Cristian Nicolae, senatorul Ioan Simionca, secretarii de stat diana morar şi Sorin Roșu Mareș, liderul PNL BN – Ioan Turc, primarii din Sângeorz Băi- Traian Ogâgău şi din Monor – Ioan Cira, consilieri judeţeni şi municipali, reprezentanţi ai structurilor militarizate din subordinea MAI, şefi ai instituţiilor deconcentrate.
Ceremonialul militar şi religios a debutat cu acordarea onorului militar. După salutul „Drapelului de luptă” al unităţii, a fost intonat Imnul Naţional al României.
Preoţii bistriţeni au oficiat serviciul religios, pomenind eroii care au căzut pentru patria străbună, dar cerând binecuvântarea Bunului Dumnezeu şi pentru poporul roman şi Româia. Oficialităţile au depus o coroană de flori la bustul domnitorului Alexandru Iona Cuza.
Prefectul Stelian Dolha şi primarul municipiului Bistriţa – Ovidiu Creţu au punctat principalele repere istorice ale zile de 24 ianuarie 1859.
După spectacol susținut de Ansamblul "Cununa de pe Someș”, bistriţenii s-au prins în Hora Unirii,momentul încheindu-se cu defilarea gărzii de onoare.
https://www.facebook.com/1615030948747835/videos/1490477721076320/?__xts...
https://www.facebook.com/1615030948747835/videos/665720657505060/?__xts_...

Comentarii

25/01/20 22:52
Vizitator

Motto:
„Domnia lui Vodă-Cuza e istoricește cea mai însemnată de la fanarioți încoace, atât în bine, cât și în rău . Se poate spune că toate creațiunile acestei domnii au acest îndoit caracter – sub inpulsiunea îngrămădirii trebuințelor moderne , românii au pierdut pentru multă vreme dreapta măsură a lucrurilor – instituții, legi, limbă, c-un cuvânt, toate formele vieții publice aveau un aer pripit și nestatornic. ”
(Mihai Eminescu)

Multe s-au schimbat in cei 161 de ani ce s-au scurs de la Unirea Principatelor. Mai putin caracterul „pripit si nestatornic” al vietii publice subliniat de Eminescu. Lucrul acesta este evident chiar in orasul Bistrita, unde incă din 2012, primarul Cretu a mutat in Piata Unirii bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din fața sediului Inspectoratului de Poliție Județean, fără sa stie că numele pietei se trage de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic in comun cu „Mica Unire” si cu domnitorul Cuza. Dar, dupa mintea lui Cretu, Unire să fie, nu contează dacă-i Mare sau Mică. Probabil, după ce si-a dat seama de gafa făcută, primarul a incercat s-o dreagă atunci in 2012 făcând o declaratie de-a dreptul halucinantă: ”Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud a comandat şi plătit această statuie. Statuia a fost amplasată în faţa Inspectoratului mai mult timp, pentru că Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Poliţiei modern în România. Am adus-o în Piaţa Unirii nu cu referire la Unirea Principatelor Române, ci la Marea Unire. Aici, reprezentanţii Bistriţei la Unirea din 1 decembrie 1918 au primit credenţialul, adică mesajul de unire cu ţara”. Se vede clar că primarul Cretu nu cunoaste faptul istoric elementar si anume că nu Cuza, ci Mihai Vitezul, este precursorul Marii Uniri , fiindcă el a infăptuit pentru prima dată Unirea celor trei tari romanesti si s-a proclamat „Domn al Munteniei, al Ardealului si a toată tara Moldovei”.
Totusi la inceputul anului 2018, anul Centenarului Marii Uniri, Primăria Bistrița a promis realizarea unui monument evocator al actului istoric din 1 Decembrie 1918,care sa fie amplasat în Piața Unirii, dar acest lucru care s-a materializat. De aceea, ar trebui ca un MONUMENT AL UNIRII să fie realizat măcar până pe 4 iunie 2020, când se implinesc 100 de ani de semnarea Păcii cu Ungaria de la Versailles in palatul Trianon. Având in vedere că Piata Unirii din Bistrita este de dimensiuni reduse ca suprafată, acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma unui obelisc placat cu marmură cu inaltimea totală de 1918 cm (soclul + obeliscul propriuzis) . La rândul lui obeliscul propriuzis ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar impreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la inăltimea 1918 cm (simbolizând anul Marii Uniri).
Pe trei dintre laturile obeliscului ar putea fi amplasate efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura să fie trecute numele delegatilor din Bistrita-Nasaud participanti la marea adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.
Pe soclul monumentului ar putea fi amplasat un basorelief din bronz executat dupa imaginea cu Marea Adunare de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5