Vitregiți în postumitate

            Irina Petraș, sub titlul „Contractul de lectură – răspunsuri/ răspunderi (IX)”, spune că oricât de profunde ar fi cunoașterea, știința, luciditatea unei  persoane, realitatea nu i se arată în toate detaliile ei. Pe de altă parte, cuvintele nu au capacitatea de-a ne arăta pe dată calitatea de adevăr sau minciună. Și încă: Primul scriitor a inventat minciuna iar primul cititor a făcut-o să dureze. Încă de la început, pactul dintre scriitor și cititor introduce un acord tacit și o bună porție de încredere reciprocă. / Ion Papuc în microeseul „Genealogii culturale” spune că e important, indiferent ce faci, cum faci, să ai în spatele tău ca suport o genealogie culturală. Pentru a ajunge la exemplificărea temei alese, Ion Papuc remomorează o „legendă” legată de Thomas Mann, care foarte de tânăr tocmai publicase romanul de succes Casa Buddenbrook și era copleșit de infatuare. Într-o discuție despre cazul unui precursor, tânărul romancier spuse că, deși nu a citit cartea respectivului, este convins că e fără valoare. Întrebat cum poate să se exprime atât de drastic despre o carte pe care recunoaște că nu a citit-o, Thomas Mann dădu replica: Ce contează cu nu am citit-o, a citit-o bunicul meu... Pe firul unei astfel de genealogii, Ion Paspuc scrie despre poetul, prozatorul, eseistul Radu Ulmeanu și despre Lucia Munteanu, autoarea unei monografii interesante și necesară, Petru Bran. Precursorul învățământului românesc sătmărean și urmașii lui (Ed. Pleiade, Satu Mare, 2017).

            Daniela Sitar-Tăut aduce noi informații (și finalizări ce țin de istorie literară) legate de biobibliografia lui Camil Petrescu. În urmă cu cinci ani, împreună cu Alexandru Buican au publicat două dintre cele trei acte ale unei piese de teatru necunoscute a lui Camil Petrescu, Aici se repară ieftin roata norocului. Îngrijitorul tomului, Alexandru Buican, cu acestă ocazie, a lansat un apel adresat unei eventuale persoane particulare care se întâmplă să aibe vreuna din variantele complete ale piesei spre a o reda culturii române. Această chemare a dat roade. În posesia unei dactilograme a unei versiuni întregi a piesei lui Camil Petrescu se afla Florica Ichim, iar recent piesa a fost publicată cu textul integral. Camil Petrescu – scrie D. S.-T. – este unul dintre scriitorii cei mai vitregiți în postumitate. Spre exemplu, nu avem nici azi ediția de Opere complete Camil Petrescu, legatara testamentară a scriitorului nu a publicat manuscrise importante, nici nu a încredințat „lada” arhivei Academiei Române, cum se procedează. Ba, mai mult, nu a lăsat pe nimeni să se apropie de textele lui, mai bine le-a „risipit”, a pus piedici sau a sistat intiativele editoriale, cum a fost cazul celor zece volume ale Editurii Naționale, care, deși, tipărite, au fost scoase din circulație. (Sunt convins că la mijloc nu a fost decât dorința de câștig bănesc a legatarului și-a altora, zic eu, cum a fost, demult, cazul Jurnalului lui Liviu Rebreanu, pe care Fanny, soția lui, înainte de a-l încredința editorului Niculae Gheran, l-a forfecat și a eliminat (imposibil de refacut) pasajele care nu îi conveneau, dumneaei și fiicei, Puia. Așa este cazul, de dată nu prea îndepărtată, a stopării de la publicare a operelor lui M. Sadoveanu, V. Voiculescu etc. Piedicile editării ori reeditării operelor unor scriitori,  în acest sens, sunt diverse, ciudate, ipocrite șamd.

            Gheorghe Glodeanu analizează volumul «Visul copilului care pășește pe zăpadă fără să lase urme» sau «Invizibilul, descriere amănunțită», roman de Gabriel Chifu (Ed. Polirom, Iași, 2004). Delia Muntean semnează cronica la volumul antologic «O sută și una de poezii» de Mircea Petean (Ed. Academiei Române, 2022, prefață de Ovidiu Pecican). Reflecții răsunătoare despre scrierile lui I.D. Sîrbu așează în pagină Ovidiu Pecican abordând romanul «Candid la Isarlâk», «Jurnalul unui jurnalist fără jurnal» și volumul de «Corespondență» din ediția de Opere ale scriitorului ardelean. Opera fundamentală a istoricului Gheorghe I. Brătianu este Marea Neagră. De la origini până la cucerirea otomană, o prezentare cu argumente istorice, judecăți istoriografice și adâncimi filosofice. Prin acest reper istoriografic, prof. Vasile Mârza publică volumul «Marea Neagră în opera lui Gheorghe I. Brătianu» (Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2021). Prezentarea cărții o realizează istoricul Marius Oprea. Zenovie Cârlugea analizează studiul «Istoria prozei fantastice românești» de Gheorghe Glodeanu (Ed. Școala Ardeleană, 2023). Nu mai puțin importante sunt recenziile semnate de Constantin Cubleșan («Crima de pe podul Garibaldi» de Radu Țuculescu) și Raluca Hăsmășan («Lacrima de pe obrazul mumiilor» poeme de Valeriu Stancu). O alta abordare este cea a Deliei Muntean la romanul «Fata din copaci» de Ana Lăpușan (Ed. Limes, Cluj-Napoca). Etc.

            Pagina de traduceri e rezervată poetului Julio Pavanetti (Spania), prezentare și transpunere în limba română de Valeriu Stancu.