Ambasadă pentru țara celor 150 de oameni

Ultima zi a lui Florar ne-a rezervat o surpriză amară, prezentată, cu mult cinism, ca sărbătoare. Trei europarlamentari din România au organizat la Salonul Deputaților de la Parlamentul European o recepție de deschidere a Reprezentanței ”Ținutului Secuiesc” la Bruxelles, materialele promoționale precizând clar și fără loc de întors că nu era vorba de niște județe ci de un ”Ținut” care nu există din punct de vedere legal. Deși acest eveniment a fost însoțit de un cor de proteste, comentarii vehemente și chiar de ”rezerva de principiu” a MAE, toți cei care s/au declarat surprinși au fost de fapt în ofsaid.

Spun asta nu numai pentru că radicalii maghiari din consilile județene Harghita și Covasna au început manevrele de înființare a unui birou separat de reprezentare acum 3 ani, autoritățile având deci timp berechet pentru a lua măsurile de stopare a unui eveniment cu conotații separatiste. MAE și politicienii români au avut însă și o mie de alte semnale că pretențiile autonomiste și chiar separatiste maghiare vizează internaționalizarea, beneficiind de sprijinul tot mai fără perdea a statului vecin și prieten, Ungaria. Pe ”eroul” Tokes Laszlo îl auzim și îl vedem pe toate posturile TV și radio cum oftează când e ziua României și se declară îndoliat, cum promovează evenimente denigratoare la adresa României, cum acuză statul român de discriminare și chiar de atrocități la adresa maghiarilor. Acest om și alții ca el, mai puțin notorii, dar nu mai puțin nocivi, nu fac bine țării lor și nici măcar maghiarilor.

Dar și în plan intern se văd de la o poștă semnele instigării la separtism, segregaționism etnic și chiar extremism. Președinții celor două consilii județene implicate au reușit, în decursul a mai multor ani de zile, să înființeze structuri paralele cu cele ale statului român destinate parcă - ei parcă! – funcționării unui stat independent, sau cel puțin autonom. Au creat până și un brand comercial al ”Ținutului Secuiesc”.

Semnale dau și noii potentați de la Budapesta, care afirmă în gura mare, pe la televiziuni din Ungaria, dar și din România, că țara vecină susține dreptul la autonomie și autodeterminare al maghiarilor din Transilvania.

Deci am ratat toate șansele de a reacționa și preveni un eveniemnt internațional defavorabil pentru țara noastră. Poate, de acum înainte, vom deschide ochii și nu vom mai ignora pașii mici și disimulați în haine europene pe care politicienii maghiari îi fac pentru a strânge capital electoral, fără să le pese de deserviciile pe care le aduc țării și nici măcar de binele celor pe care zic că îi reprezintă.

În fond, despre cine este vorba în tot acest eveniment? Pe cine va reprezenta noul birou, deschis cu pompă de Tokes și prietenii săi? Conform recensământului din 2002, etnia secuiscă a fost asumată de ... 150 de cetățeni.