Ancheta-interviu iniţiată de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud

1. Ce credeţi că ar trebui să ştie cititorii despre dumneavoastră?

2. De ce scrieţi?

3. Cum vedeţi rostul scrisului?

4. Care sunt valorile în care credeţi?

5. Cum scrieţi?

6. În cariera dv. scriitoricească, există oameni cărora le datoraţi ceva?

7. Consideraţi că aveţi format un cerc de cititori? Cine sunt ei şi ce aşteaptă de la dv.?

8. Credeţi în prietenii literare?

9. Fiecare scriitor gândeşte la cartea de căpetenie care să-l reprezinte. Aţi scris-o deja? Dacă nu, cum o imaginaţi/ proiectaţi?

10. Grupările literare, cenaclurile, credeţi că mai au vreun rost? Care ar fi el?

11. La ce lucraţi acum?

12. Ce reprezintă pentru dv. Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud?

MARIA OLTEANU

1.Cititorii trebuie să ştie în primul rând că exist ca scriitor. Nu mă pricep să-mi fac publicitate, la unele cărţi nici nu mi-am facut lansare, dar am trimis multe cărţi bibliotecilor .Mă cunosc mai mult copiii din scolile generale unde mi-am prezentat cărtile de poveşti. Binenţeles că avem nevoie de părerea şi aprecierea celor din jur , tu singur nu poţi avea certitudinea absolută privind valoarea artei tale dar în zilele noastre sunt promovate tot mai mult nonvalorile care dezorientează publicul.

2. Scriu pentru că îmi place şi simt nevoia să-mi exprim trăirile şi sentimentele. Scrisul îmi produce interes şi bucurie, îmi dă o încărăctură sufletească deosebită şi îmi creează momente de revelaţie. Scriu pentru că vreau să trezesc în sufletul oamenilor sensibilitate, frumuseţe, încerc să-i fac să privească în jur cu ochii sufletului. Mă inspir din realitatea care ne înconjoară, din viaţa de zi cu zi, din necazurile şi bucuriile ei.

3. In primul rând scriu pentru mine.Mulţi spun că nu are rost, că lumea nu mai citeşte. E adevărat sunt puţini cei care mai citesc o carte în aceste zile încărcate de stres, dar important e că acea minoritate nu a dispărut şi mai văd destui oameni prin librării.Scrisul te îmbogăţeşte doar sufleteşte, prea puţini sunt cei care fac bani din scris.Am dăruit oamenilor multe din cărţile mele şi nu de puţine ori am văzut în ochii lor acel licăr de bucurie şi speranţă., Mulţi mi-au mărturisit apoi că au descoperit în ele multă sensibilitate ceeace mi-a dat un imbold să scriu în continuare.

4. Valorile în care cred sunt toate acele lucruri care ne caracterizează şi câştigă aprecierea celor din jur / sinceritatea,corectitudinea,prietenia, curajul, loialitatea etc/.Dar azi se poartă mai mult spiritul arogant, tupeul. A dispărut eleganţa dintre relaţiile interumane, locul valorilor a fost luat de nonvalori.

5 .Scriu foarte bine atunci când mă impresionează ceva în mod deosebit. In ultimul timp am scris mai mult o poezie socială în care descriu zbuciumul sufletesc al oamenilor, revolta împotriva minciunii şi nedreptăţii care ne seacă sufletele.E o perioadă în care trăim momente de agitaţie şi am devenit mult mai putin încrezători în viitor.

6. Datorez recunoştinţă marilor scriitori pe care i-am citit că au existat şi că m-au ajutat să cunosc dimensiunile acestei lumi şi să risipesc întunericul din juru-mi, şi lui Dumnezeu care m-a înzestrat cu un suflet sensibil şi cu talent deoarece artistul trebuie să se nască.

7. Consider că am format un cerc de cititori. Am trimis cărţi multor prieteni şi succes mai marea am avut cu microromanul poliţist PARADOXURILE VIEŢII .Mi-am format un cerc de cititori şi dintre copiii de la Sc.generală nr.4 cu care m-am întâlnit la clase şi la filiala A.Mureşanu a Bibliotecii judeţene unde mi-am prezentat cărţile de poveşti.

8. Cred că nu există prietenii literare, există numai prieteni scriitori şi prieteni care ne citesc cărţile.

E forte greu să-i spui unui prieten scriitor părerile negative faţă de scrierea lui chiar daca prin asta vrei să-l ajuţi. Azi nu mai vorbim aproape de loc despre ce scrie fiecare şi asta nu e bine deoarece chiar dacă ar exista polemici, tocmai ele ar trebui să ne apropie, să ne facă să ne acceptăm reciproc şi să stea la baza temeliei curentelor de idei.

Ar fi interesantă o mare prietenie literară, dar cred că ea nu există şi orgoliile îndepărtează creatorii.

9. Nu visez la marea carte de căpătâi că nu ar avea rost, pe mine mă reprezintă ceeace am scris şi ce voi scrie în continuare.

10. Grupările literare au rost acolo unde scriitorii colaborează şi se ajută reciproc .

11. Am în pregătire o carte de poezie şi una de proză scurtă.

12. O societate care trebuie să apere drepturile scriitorilor.

VICTORIA FĂTU NALAŢIU

1. Aş vrea să ştie că îi iubesc …Am inima deschisă cu puterea şi ştiinţa de a-i ajuta să se descopere, să înţeleagă frumuseţile care le pot ordona viaţa şi le pot deschide neştiute orizonturi. Ştiu că fiecare dintre cititori pot face lucruri scânteietoare, dacă reuşesc să-şi înfigă rădăcinile în izvorul cunoaşterii , fixându-şi idealul în lucrurile care le încarcă bateriile sufletului.

2. Pentru că mi se aprind în suflet forţe ce mă înalţă pe razele unui curcubeu ce mă umple de culori şi şuvoi de cuvinte, în ele caut calea de acces a regăsirii.

3. Scrisul înalţă spiritul, sunt sigură ca el va dăinuii şi-şi va găsi locul de cinste, dar trebuie să se restrângă puţin să facă casă bună cu vizual. Cred în esenţializare,păstrarea armoniei şi închiderea canalelor inutile a patimilor, care stăpânesc lumea modernă.

4. Cred în valorile care răspândesc lumina speranţei şi dezleagă tăcerile trezind frumuseţile ce o să vină, ca o rugăciune.

5. Scriu războindu-mă cu timpul, copleşită de vâltorile vieţii, care nu întotdeauna îmi aduc în apropiere circumstanţe favorabile. Porţile zilelor rămân mereu închise…Dezbrăcată de mărunţişuri, chem noaptea cu misterele ei. Uneori se furişează lumina unei stele şi se adăposteşte-n vis. Aşteptarea nopţii mă bucură , o păstrez intr-un colţ al sufletului ca pe o comoară vie.

6. Mereu singură cu întrebări şi nelinişti caut sa lărgesc cărarea ne desţelenită. Unii critici au văzut urmele adânci ce le lasă scrierile şi picturile mele. Mi le-au pus în valoare prin scrierile lor, înseninându-mi astfel drumul.

7. Nu ştiu câţi dintre cititori în vârstă care spun că mi-au citit cărţile sunt un cer adevăra. Adevăraţii mei cititori sunt tineri şi copii care spun sincer ceia ce gândesc, ce le place şi ce nu le place. Lor sunt sigură că scrierile si picturile mele le-au adus o rază de lumină, o direcţie spre a încerca si ei să înfăptuiască. În urma unor astfel de încercări se produce trezirea, înţelegerea marii responsabilităţi asumate , descoperind nevoia de netăgăduit a cunoaşterii ,care se cere pentru a adânci cu puterile proprii adevăratul izvor al creaţiei.

8. Da. In aceia care privesc către Soare şi sunt responsabili de faptele lor, nu pun piedici umbrind seninul celor din jur.. Cred în aceia care nu-şi ascund emoţia când sunt surprinşi de opera unui coleg şi le recunosc sincer meritele.

9. Nu m-am gândit încă la această carte. Am trăit mereu pe nisipuri mişcătoare. Ştiu doar atât că, izvorul de inocenţă în care mă îmbăiez e plin de putere. Cartea pe care o visez va avea fantezia plasticităţii (cu imagini), simplitate, originalitatea care să-i ajute pe cititori să-şi sporească visele. Să vrea să fie, să înveţe şi cu privirea să fie.

10. Eu cred că sunt necesare. Mie î-mi împrospătează forţele. Pentru toţi creatori le văd ca pajiştile din luna mai, care înfloresc la prima atingere.

11. Scriu şi pictez. Am terminat o carte de proză scurtă „Somnul călătorilor”, căreia i-am făcut coperta şi am ilustrat-o. Scriu poezie gen haiku şi haiga (haiku insoţit de imagini) şi proza scurtă haibun (proză scurtă şi haiku), toate acestea mă trimit la esenţializare şi la aprofundarea studiilor din vid şi plin

12. Mie îmi întreţine flacăra vie a unui crez de „a fii”, mă fortifică, mă aduce aproape de lumea visătorilor, mă apropie de verdele crud, de izvorul nesecat al primăverii. Chiar si atunci când dialogurile declanşează furtuni, zăresc doar curcubeul.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5