Aprobarea PUG-ului municipiului Bistriţa, amânată pentru două săptămâni

*societatea civilă a rămas nevorbită

Câteva zeci de bistrițeni s-au adunat, joi după-amiaza, în sala de şedinţe a Primăriei Bistriţa ca la ...PUG. Susţinători sau opozanţi ai proiectului au venit să-şi spună argumentele, dar nu au mai avut ocazia.

                              Primarul Ovidiu Creţu, în calitate de iniţiator, a solicitat retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre privind actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Bistriţa şi al Regulamentului local de urbanism, în municipiul Bistriţa şi localităţile componente.

                              „Din cauza faptului că nu am primit, până la această oră, redactarea avizului favorabil pe care l-am obţinut ieri de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, retrag de pe ordinea de zi punctul 3 referitor la aprobarea PUG-ului”, şi- a motivat demersul Ovidiu Creţu.

Normal, societatea civilă a plecat rapid din sală, celelalte proiecte nemaifiind interesante. Nu doar cetăţenii Bistriţei au părăsit şedinţa, ci şi o parte a consilierilor PDL, cei-i drept după aprobarea rectificării bugetare, foarte probabil pentru că era şedinţă de partid într-o altă locaţie din oraş.

                              Edilul municipiului Bistriţa a precizat, la finalul şedinţei, că peste două săptămâni va convoca o nouă şedinţă ordinară, când proiectul ca fi reintrodus pe agenda dezbaterilor aleşilor locali, inclusiv cu avizul ministrului Liviu Dragnea.

 

Comentarii

01/11/13 12:32
Vizitator

Sistemul de gospodarire a apelor (SGA) Bistrita-Nasaud a comunicat municipalităţii că este în elaborare faza SF pentru un proiect complex denumit ”Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa”, proiect în care vor fi cuprinse şi lucrări de amenajare a Râului Bistriţa pe întreg cursul de apă (din aval de baraj până la confluenţa cu Râul Şieu), de consolidare a malurilor. Soluţiile din proiectul SGA vor influenţa soluţiile care vor fi prevăzute pentru amenajarea Râului Bistriţa şi a malurilor între Podul Jelnei şi Podul Budacului, cu destinaţia zonă de promenadă. Prin urmare, ar trebui renuntat la tampenia cu centura 2Sud si regandita zona adiacenta raului Bistrita pentru activitati sportive, de turism si de agrement.
Reamintim ca in anul 2006, a fost elaborat proiectul: P.U.Z. Bistrita ‘Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill), care prevedea amenajare de alei pietonale, piste de biciclete, locuri de recreere aferent malurilor intre Podul Budacului si podul Jelnei cu legaturi spre Parcul municipal si Dealul Codrisor. Dupa acest model, ar trebui extinsa elaborarea unui proiect integrat de amenajare si dezvoltare turistica si de agreement a albiei riului Bistrita intre Unirea si Viisoara care sa prevada intre altele amenajarea unei artere de circulatie de tip splai pe malurile raului Bistrita . In felul acesata ar putea fi realizata o legatura rutiera urbana de tip splai pe malul stang al raului Bistrita intre Unirea si Viisoara fara sa mai fie nevoie de distrugerea padurii Codrisor. De altfel, in “Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bistriţa pentru anii 2005 – 2015″, Pădurea Codrişor era inclusa in zona de protecţie a centrului istoric al Bistriţei. Iata cum era formulat paragraful respectiv: “O zonă cu valoare peisagistică este o arie naturală protejată, caracterizată prin concentrarea în cadrul teritoriului său a unor peisaje naturale unicate sau rare. Pentru municipiul Bistriţa a fost declarată zonă cu valoare peisagistică zona împădurită a dealului Codrişor, care face parte şi din zona de protecţie a centrului istoric al municipiului Bistriţa. În aceste zone, autorizarea executării construcţiilor va avea în vedere păstrarea calităţii mediului natural şi a echilibrului ecologic, interzicându-se amplasarea de unităţi productive. Pentru dealul Codrişor se propune reamenajarea parcului care a funcţionat aici în perioada interbelică. Dealul Codrişor, deal care bordează malul stâng al râului Bistriţa, în prezent neamenajat, are un potenţial nevalorificat, putând prin poziţie şi amenajări să devină un punct de atracţie turistică (locuri de belvedere). Altitudinea la care se află aceste puncte permite o vedere de ansamblu asupra oraşului vechi”. De aceea ar trebui regandit traseul centurii ocolitoare astfel incat acesta sa scoata complect traficul de tranzit inafara orasului, inclusiv de pe DN17C.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5