BÂRGĂUANII ŞI REBREANU

Interesul pentru scriitorul Liviu Rebreanu a cuprins întreaga ţară, dar cel mai mult a fost apreciat şi iubit de cei apropiaţi de locul naşterii, copilăriei şi trăirii unei mare părţi a vieţii sale, unde ne-au rămas locurile pe care le-a atins, le-a iubit şi le-a descris, dar şi muzeele în care spiritul marelui scriitor dăinuieşte în continuare.

Despre marea preţuire acordată lui Rebreanu, de către locuitorii Văii Bârgăului, profesorul Mircea Platon nota în Gazeta de Bârgău, din noiembrie 2005, despre o elocventă mărturie, consemnată de poetul Ion Th. Ilea, în „Mărturisirile unui anonim”, carte apărută în 1974, în care autorul relatează că l-a însoţit, în 1933, pe pictorul scenograf Traian Cornescu în zona Bistriţei, cu scopul procurării unor costume naţionale pentru piesa ,,Ion", dramatizare făcută de Mihail Sorbul şi Mihail Sadoveanu, după romanul lui Liviu Rebreanu. Redăm în continuare relatările consemnate.

,,La Prundu Bârgăului ne-a primit Nicolae Someşan, învăţătorul de şcoală veche ardeleană, fost coleg cu Vasile Rebreanu (tatăl lui Liviu, notă M.P.). La restaurantul ,,Marcu", în seara zilei, l-am întâlnit pe protopopul Iuliu Suceavă, pe învăţătorul Toma Platon (tatăl lui M.P., notă N.V.) şi pe inimosul inginer silvic Gh. Prapescu (socrul poetului Aurel Rău, notă N.V).

În micul grup constituit astfel întâmplător, se depănau amintiri despre Vasile Rebreanu şi ,,domnişorul Liviu”, cum îl numeau toţi. Din acest grup mai făceau parte şi Carol Viragh şi profesorul de muzică Traian Dumbravă. La un moment dat a intrat şeful de post Orha, cerând să se facă închiderea localului. Învăţătorul N. Someşan îl apostrofează, spunandu-i că între ei se află un pictor trimis de la Bucureşti de ,,domnişorul Liviu", autorul romanului ,,Ion" în care meleagurile noastre ,,trăiesc ca lumina-n soare". Învăţătorul Someşan a mai adaugat cu mandrie: ,,..eu îl cunosc pe domnişorul Liviu de când era copil că am fost coleg de dăscălie şi cu tatăl său şi de pe atunci i-am prevăzut un viitor strălucit. I-am şi spus personal că va ajunge om mare”.

Previziunea s-a împlinit, ,,domnişorul Liviu" devenind cel mai de seamă romancier român şi unul dintre marii prozatori realişti ai lumii, a adăugat prof. Mircea Platon, în Gazeta de Bârgău din noiembrie, 2005.

Sunt însă puţine informaţii despre legătura lui Liviu Rebreanu cu bârgăuanii, dar este un lucru cert că aceştia l-au iubit nespus pe marele romancier şi o vor face mereu.

O dovadă recentă este vizita membrilor Societăţii Culturale “Speranţa reînviată”, înfiinţată acum doi ani în mijlocul Bârgaielor, care a vizitat pe 21 iunie, în cea mai lungă zi a acestui an, muzeul “Cuibul Visurilor” din Maieru. A fost nu doar o zi lungă şi frumoasă, ci şi una foarte bogată, în care cei aproape 20 de bârgăuani s-au întâlnit cu marele Rebreanu, prin dialogul purtat şi expunerile făcute de profesorul Sever Ursa, ctitorul muzeelor de la Liviu Rebreanu şi Maieru, care nu şi-a precupeţit nimic în scopul păstrării rădăcinilor şi a culturii româneşti. Liviu Rebreanu trăieşte prin Sever Ursa.