Bistriţa-Năsăud, în topul judeţelelor cu cele mai multe gospodării în beznă

Bistriţa-Năsăud, Cluj, Harghita și Hunedoara se află printre judeţele cu cele mai multe locuinţe neelectrificate. La nivel naţional ar fi nevoie de un milliard de lei, o sumă suficient de mare. Pentru orăşeni probabil e greu de crezut că seara şi dimineaţa nu aprinzi becul, ci lumânarea, că nu există televizor, calculator, messenger şi facebook. Dar mii de bistriţeni trăiesc încă fără acest lux.
La nivel naţional, circa 86.000 gospodării din peste 2.200 localităţi sunt neelectrificate, dintre care peste 4000 sunt din judeţul nostru. Pentru ca toată România să fie luminată, în ce sens doriţi dumneavoastră, ar fi nevoie de un buget de 915 milioane lei.

***
Cadrul legislativ şi lipsa fondurilor au condus la stoparea programului de investiţii lansat în perioada 2007-2009. Atunci, la nivelul autorităţilor judeţene, au fost inventariate toate investiţiile necesare pentru electrificări, cu localtităţi total neelectrificate, cât şi cu localităţi parţial neracordate la reţeaua de energie electrică. Pe listă figurau 150 de zone, inclusiv din oraşe, dar în special din cătunele bistriţene. În total, la acea vreme vorbeam de peste 2100 gospodării, costurile totale fiind de 258.540.000.000 lei (vechi). Nici nu poţi număra zerourile. Costul specific pe gospodărie varia între 11 milioane lei vechi şi 508 milioane!
Între timp, numărul gospodăriilor neelectrificate s-a dublat. S-a construit mult şi mult în extravilan, peste tot în judeţ. Potrivit directorului Alexandru Roman de la Electrica Bistriţa, în prezent, circa 4500 de gopodării nu sunt branşate la reţeaua electrică. Costurile sunt şi ele ameţitoare, nu neapărat dacă te sui pe stâlp. Cam un miliard de lei vechi costă un kilometru de reţea, plus un post de transformare şi toate celelalte.
Oricum, trebuie facută o distincţie clară între gospodăriile aflate în zone izolate, complet neelectrificate, şi cele din zonele parțial electrificate, care necesită extinderi de reţea. „Fiecare caz trebuie judecat în mod particular. Ar fi amoral să racordăm la rețea, din fonduri publice, case de vacanță, spre exemplu“, spunea Ioan Roșca, director general al Electrica, pentru presa centrală.

***
Numai la Iliuţa Bozghii, peste 60 de familii aşteaptă un miracol de la autorităţi
Iliuta Bozghii este “un cătun plin de linişte şi pace, un loc pierdut în timp, desprins parcă din alte vremuri...”, scriu turiştii care au trecut pe acolo. E frumos pentru un orăşean care stă aici doar trei zile, maximum, dar ce te faci dacă eşti aici de o viaţă. Potrivit primarului din Tiha Bârgăului, Vasile Dologa, aici locuiesc permanent 60 de familii, au şcoală şi Biserică. Vara, numărul locuitorilor se dublează, vin oamenii “la vărat”. Primăriu nu are bani pentru o astfel de investiţie, iar în “marea electrificare” fondurile au ajuns doar pentru Ciosa.
Normal, în Tiha Bârgăului mai sunt şi alte grupuri de case neelectrificate, unde ar fi necesară extinderea reţelei.
E doar un exemplu, dar avem câteva zeci în Bistriţa-Năsăud.

***
Actualmente, în Bistriţa-Nasaud sunt 112.498 consumatori, gospodării şi persoane juridice.
“Lumina” a ajuns la Bistriţa în 1913, când a fost prima probă de iluminare a oraşului, prin construirea uzinei electrice proprii. Începutul fiind făcut, s-au continuat lucrările de finalizare a montării şi punerii în funcţiune a instalaţiilor de la uzina electrică, precum şi de introducere a iluminatului public în oraş. În anii urmatori a început construcţia de uzine electrice în alte 6 comune ale judeţului. În 1927, a fost introdus iluminatul electric în oraşul Năsăud, de către Şcoala Normală de Băieţi. Odată cu retragerea trupelor germano-maghiare, în 1944, uzina electrică, alături de alte obiective strategice din oraş, a fost aruncată în aer şi distrusă în proporţie de 95%. Totuşi, la 20 octombrie 1944, s-a reuşit alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor publice în funcţiune şi a spitalelor militare. Din 1948, pe lângă Primăria Bistriţa a funcţionat întreprinderea comunală care se ocupa de producerea şi distribuţia energiei electrice, distribuirea apei potabile, canalizare şi salubritate. În acelaşi an a fost montat si pus în functiune un grup de 80 CP pe motorină în localitatea Beclean.
Oricum anul 1952 a fost anul în care s-a făcut marea majoritate a electrificarilor rurale, odată cu construirea liniilor de medie tensiune.

Au trecut de atunci 60 de ani şi mulţi bistriţeni sunt tot în beznă!