Centenar Patriarhia Română. Patriarhul Miron Cristea sărbătorit la Năsăud

În zilele de 3-5 oct. 2025, în cadrul manifestărilor naționale dedicate Centenarului Patriarhiei Române, cea de-a XXVIII-a ediție a Zilelor Miron Cristea a fost extinsă din zona Topliței/ Harghita și în alte județe. Festivitățile au făcut parte dintr-un proiect inițiat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, împreună cu Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Protopopiatele Bistrița, Năsăud și Beclean, Colegiul Național „George Coșbuc” Năsăud, proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară. Proiectul a cuprins mai multe județe în care numeroși membri din asociații și societăți culturale, inclusiv ASTRA Năsăud, s-au bucurat mult de bogatul program al acestor festivități. Un autocar cu delegați din Toplița/ jud. Harghita și din țară au sosit la Năsăud (acolo unde Patriarhul Miron Cristea are un bust, o stradă și un cartier, precum și Centrul Catehetic din oraș îi poartă numele), Sâmbătă – 4 octombrie, de la ora 11, împreună cu astriștii năsăudeni, în Biserica părintelui Dr. George Celsie i s-a oficiat un parastas, prin implicarea unui numeros sobor de preoți, în frunte cu protopopul Țării Năsăudului – preot Ovidiu Sermeșan și starețul Mănăstirii Toplița, preot arhimandrit Emilian Telcean, originar din comuna Telciu. După pozele făcute de grup la Bustul patriarhului din curtea bisericii, participanții s-au deplasat în Aula Colegiului Național „George Coșbuc” (director – prof. Steluța Vâju) pentru o sesiune de comunicări, moderată cu mult patos de către managerul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud,  Alexandru Pugna, un distins prieten al năsăudenilor și Membru de Onoare al ASTREI Năsăud. Domnia Sa a prezentat auditoriului vastul program al acestor manifestări și mai ales, plăcerea de a integra și Năsăudul astrist în acest program.

I-a oferit apoi cuvântul preotului protopop Ovidiu Sermeșan, care, în stilul său personal și academic a adus un elogiu elegant înaintașilor năsăudeni printre care și ierarhilor Miron Cristea și Nicolae Bălan, pe care i-a studiat amănunțit cu ocazia pregătirii lucrării de licență. Părintele protopop a felicitat conducerea Colegiului cu ocazia Zilei Liceului – 4 octombrie (1863), dată de când, în cei 162 de ani de la înființare, zeci de mii de tineri s-au școlit aici și-n baza cunoștințelor acumulate și-au putut asigura o profesie de ținută aleasă – profesori, ingineri, economiști, juriști, medici, farmaciști etc. Din rândul acestor intelectuali se revendică și cei 21 de academicieni năsăudeni, dintre care 17 au fost absolvenți ai Gimnaziului Grăniceresc, printre care și patriarhul Elie Miron Cristea.

Managerul Bibliotecii Județene – pr. Ioan Pintea  - a elogiat personalitatea patriarhului Miron Cristea oprindu-se mai amănunțit asupra tezei sale de doctorat „Mihai Eminescu. Viața și opera”, tipărită la Gherla în 1895 și susținută la Budapesta în același an, în fața unui numeros public, printre care și mulți studenți români. D-l Ioan Pintea și-a exprimat admirația pentru această reușită, dar a prezentat și părerile altor exegeți cu privire la această operă, precum Gh. Bulgăr, Al. Grama, Elena Stan, Antonie Plămădeală, Mircea Gelu Buta, Ilie Șandru…  În expunerea sa, a apreciat că se bucură că din acest proiect fac parte și năsăudenii, felicitându-l respectuos pe domnul Alexandru Pugna. Cu alese gânduri și sentimente, copleșit de emoții s-a adresat auditoriului  starețul de la Mănăstirea Toplița – preotul arhimandrit Emilian Telcean, felicitând amfitrionii  proiectului pentru reușită. A aduse date noi din viața patriarhului Miron Cristea, din istoria eparhiei Harghita-Covasna, din viața episcopului vicar Emilian Antal – nepotul patriarhului, alte aprecieri privind Tricolorul din flori naturale de la Mănăstirea Toplița, dar și despre noua Catedrală ce se va înălța în acest oraș. Părintele Emilian Telcean s-a arătat încântat de Năsăudul academicienilor …

Prof. Ioan Seni a abordat anii petrecuți de Ilie Cristea la Năsăud ca elev, și implicarea sa în ASTRA, cu performanțe remarcabile. La Năsăud este prezent după ce renunță la Liceul evanghelic german din Bistrița și preferă Gimnaziul Grăniceresc greco-catolic pentru anii 1883-1887, unde se preda în limba română, unde elevii purtau straie țărănești iar profesorii erau eminenți. La Năsăud, în revista Liceului, Muza Someșană își publică primele încercări literare, iar la Casina Română (Jandarmeria de azi) urmărea piese de teatru scrise de Vasile Alecsandri. Va activa în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva, înființată și condusă de profesorul C-tin Moisil, apoi de elevul George Coșbuc și prin 1886-1887, de elevul Ilie Cristea, ca președinte. Se număra printre premianții școlii, în clasa a VII_a – Premiul I și 4 taleri de argint, iar în clasa a VIII-a – Premiul I și 6 florini. La bacalaureat obține cel mai mare calificativ - „Maturo-eximio modo”. Îi place Biserica finalizată în centrul Năsăudului (1882-1884), al cărui model îl va prelua pentru Sibiu și București. În 1887 apucă să vadă în plină construcție edificiul nou al Gimnaziului Grăniceresc de astăzi, care se va finaliza în anul următor, 1888. Își continuă studiile la Sibiu (1887), înscriindu-se la Seminarul Teologic Mitropolitan, unde ajunge președintele Societății de lectură „Andrei Șaguna”. Miron Cristea era încântat de opera lui Andrei Șaguna, căci acesta a creat ASTRA (1861), ca o Asociațiune în care toți românii se puteau uni, indiferent de religie, stare socială sau profesională, pentru a-și împlini visul lor milenar - Unirea, respectiv unitatea națională.  Din 1905 este director/ președinte al Despărțământului ASTRA Sibiu, atrăgându-și învățătorii satelor la opera de emancipare, căci Școala face omul om și altoiul pomul pom. Era membru al ASTREI din 1896, pe când avea 28 de ani și își dorea, după o experiență astristă de peste 30 de ani, ca preoții și dascălii să fie în primele rânduri în promovarea culturii române. Susținea ideea unui teatru românesc, iar ca președinte al Secțiunii de istorie a ASTREI a lansat către intelectualii satelor – învățători și preoți, ideea colectării artefactelor sătești – unelte, vase, podoabe etc.  pentru Muzeul ASTRA, inaugurat la Sibiu în 1905. La Despărțământul ASTRA Sibiu avea 159 de membri, iar în anul 1907 numărul lor a ajuns la 237, activi în 40 de cercuri/comune. Oamenii erau atrași prin prelegeri/ conferințe și expuneri de larg interes, prin activitatea secțiunilor: istorică, literară, științifică, bisericească, școlară, muzeală, folclorică, etnografică etc. Susținea educația în școli, meseriile, oferind burse și ajutoare pentru tineri, inclusiv în găsirea unui loc de muncă. Participând la Jubileul de 50 de ani ai ASTREI (1911) de la Blaj, cere preoților și dascălilor să susțină ASTRA: „Despărțământul care funcționează să fie sprijinit de toți; unde-i amorțit în indiferentism să fie înviat și pus în activitate; unde nu-i nimic să se inițieze lucrările pentru o organizare și muncă nouă.” După 1909, fiind ales Episcop de Caransebeș, susținea educația și cultura prin așezămintele bisericești, fundațiile culturale și binențeles, prin ASTRA. La 1 Decembrie 1918 îl întâlnim pe platoul de la Alba Iulia susținând un discurs istoric, însoțit de rugăciuni și finalizat cu îmbrățișarea confratelui Iuliu Hossu, cu care ulterior va duce Declarația de Unire la București, fiind însoțiți și de Alexandru Vaida Voevod, Vasile Goldiș și Tiberiu Brediceanu. Au fost primiți cu entuziasm de regele Ferdinand, de primul-ministru Ionel Brăteanu care exclama: „Vă așteptam de 1000 de ani, ați venit ca să nu ne mai despărțim niciodată”. Visul ASTREI se împlinea – Unirea s-a făcut, urma emanciparea economică și culturală a neamului românesc, la care ASTRA era chemată să activeze din plin, și a făcut-o cu succes în perioada interbelică prin elitele neamului care activau atât în ASTRA, cât și-n Academia Română și alte  Institute de cercetare. Și astăzi este nevoie de efortul ASTREI, mai ales în educația moral-civică…  

A luat cuvântul și col. dr. Dan Prisăcaru din Iași care s-a referit la perioada de regență a lui Miron Cristea (1927-1930), dar mai ales la cea de prim-ministru (10/11 febr. 1938 - 6 martie 1939), când, în Europa amenința furtunos fascismul, începând cu Italia, Spania, Germania ș.a., ultima țară amenințată de acest flagel fiind România, începând cu prima dictatură 1938-1940 (dictatura regală) și continuând cu cea a lui Ion Antonescu (1940-1944), apoi, dictatura comunistă (1945-1989). Ca prim-ministru, Miron Cristea încerca să impună pacea, echilibrul în peisajul politic românesc (Am intrat acum sub blânda oblăduire a cârjei – spunea N. Iorga, în speranța că vor înceta crimele provocate de legionari și se va întrona liniștea, munca, pacea și unirea, ca în timpurile legendare). După elaborarea unei noi Constituții, Miron Cristea și-a dat demisia (30 III 1938), dar Carol al II-lea îl desemnează tot pe dânsul să formeze noul guvern. În aceeași zi sunt dizolvate partidele politice, iar guvernul era dublat de un Consiliul de Coroană, cu oameni preferați de rege, acțiune ce culminează cu crearea unui singur partid condus tot de rege – Frontul Renașterii Naționale. Era tot mai evidentă politica ostilă a lui Carol al II-lea și mâhnirea îndreptățită a Marelui Prelat. Patriarhul Miron Cristea este sărbătorit la 10 decembrie 1938, la vârsta de 70 de ani și 50 de ani de slujire a Bisericii, după care o răceală rebelă îi complică starea de sănătate. Ajunge la Cannes pentru tratament (26 febr. 1939), dar la 6 martie, cu tot efortul medicilor francezi și români, decedează. Este adus în țară cu multe onoruri și depus în Catedrala Patriarhală din București (12 martie 1939), până la venirea de apoi.

Dr. Costel Lazăr, din Secretariatul General al Guvernului a apreciat succesul acestui proiect și a mulțumit tuturor celor din Toplița și din țară, inclusiv năsăudenilor pentru implicare și reușită. Primul Patriarh al Țării merita astfel de festivități, merita și cărțile care s-au scris despre Domnia sa. Propunerea sa pentru o nouă Catedrală a Neamului, susținută și cu o donație de 3 mil. lei în 1926 va fi împlinită la 1 nov. 2025.

Directorul Alexandru Pugna a prezentat în continuare, o parte din corespondența Patriarhului Miron Cristea cu rudeniile din Bistrița-Năsăud, cărțile dedicate patriarhului de către cunoscuții cercetători Nicolae Feier, Mircea Gelu Buta și Ilie Șandru din Toplița, care-i și aduce mulțumiri publice, însoțite de lacrimi sincere, la cei 90 de ani împliniți, pentru succesul și frumusețea acestor festivități. A predat apoi Colegiului Național un tablou original, cu imaginea patriarhului Miron Cristea pentru a fi expus în Aulă pentru totdeauna.  Oaspeții, în retragere spre Bistrița, au vizitat Muzeul Grăniceresc (director dr. Lucian Vaida) și Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” (custode Valer Ilovan).  

Felicitări dlui manager Alexandru Pugna pentru acest succes minunat și mulțumiri din partea năsăudenilor, care au putut afla noutăți despre academicianul Miron Cristea, păstrat la loc de cinste în Galeria academicienilor năsăudeni, galerie protejată de Sediul ASTREI Năsăud, ocrotit la rândul său, prin grija autorităților locale în Casa de Cultură „Liviu Rebreanu” (director Ionuț Nistor).

Prof. Ioan Seni