Corina Crînguș: Castelul Peleş, o bijuterie a Carpaţilor care se cere protejată

 

 

Situat la poalele Bucegilor, în stațiunea Sinaia, înconjurat de o grădină străbătută de alei şi cu un aspect care impresionează atât în sezonul de vară, cât şi în cel de iarnă, castelul Peleş este unul dintre obiectivele turistice de referinţă ale ţării noastre, fiind al doilea în topul celor mai vizitate muzee din România, după Castelul Bran. Într-un peisaj montan minunat, construit la iniţiativa regelui care a fost arhitectul Marii Uniri, castelul Peleş spune poveşti despre istorie, cultură, frumuseţe şi rafinament, adăpostind aproximativ 60.000 obiecte de artă în cele 160 de camere şi peste 30 de băi ale sale.

A fost construit între anii 1873-1914 ca reşedinţă regală de vară, după achiziţionarea terenului de către Carol I, fermecat de frumuseţea şi liniştea locului, mai ales după ce a petrecut o noapte la mănăstirea Sinaia din comuna Podul Neagului, comună care va primi numele Sinaia începând cu 1874, la iniţiativa regelui. Îndeplinind funcţii politice, culturale şi simbolice în timpul vieţii dar şi după moartea lui Carol I, până în 1947, castelul a fost realizat cu ajutorul arhitecților Wilhelm von Doderer (care propunea un fel de chalet francez, idee respinsă de Carol I), Johannes Schultz (al cărui plan, îmbinând elemente arhitectonice elveţiene şi germane, a fost acceptat de rege), Karel Liman, cu echipe de zidari şi tâmplari români, iar decorarea a fost coordonată de J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz și Bernhard Ludwig din Viena. Stilul său arhitectural este o combinație de inspirație romantică între neo-renascentism (la care se observă fațadele elegante) și neo-gotic (prin înălțarea zidurilor cu ajutorul coloanelor de sprijin). Arhitectura castelului Peleș este o viziune proprie a suveranului, care a dorit să îmbine tradiția locală românească, rădăcinile germane ale dinastiei sale şi cele mai moderne inovații ale sfârşitului de secol al XIX-lea: electricitate, lift interior şi încălzire centrală. În plus, a fost prima clădire din România a cărei fundaţie a fost realizată din beton. Un calcul arată că pe durata construcţiei sale s-au cheltuit 16 milioane de lei-aur, majoritatea din fondurile personale lui Carol I.

Construit în mare parte din materiale clasice cu sculpturi din lemn ce îi conferă un aspect romantic, el este în sine o operă de artă, atât în exterior, cât și în interior. Dintre numeroasele sale camere, cele mai populare sunt: Camera sau Sala florentină (inspirată din stilul renascentist italian, cu coloane din marmură), Sala de recepţie sau Holul de onoare (unde sunt expuse picturi reprezentând cele 16 castele aparţinând familiei de Hohenzollern, având şi un acoperiş dublu de sticlă, mobil, în imagine fiind ipostaziată scara în spirală din lemn de nuc), Camera franceză, Camera turcească, Sala de Consiliu (cu plafon și lambriuri de lemn alese și montate astfel încât să absoarbă o mare parte din sunete, pentru ca din afara sălii să nu poată fi auzite discuţiile oamenilor de stat), Sala de concerte şi Apartamentul imperial. Castelul a găzduit unele dintre cele mai importante evenimente şi personalități (scriitori, muziceni, dar şi regi), care și-au petrecut o bună parte din timp  la noi în țară. Pe lângă castel au fost construite Pelișorul (reşedinţa cuplului Ferdinand–Maria, ridicată tot de arhitectul ceh Karel Liman, dar al cărui interior are accentuate elemente româneşti, ca o replică a reginei Maria la stilul în care Carol I a construit Peleşul) și Foişorul (rezidenţă regală cu 42 camere în stil elveţian, iniţial cabană de vânătoare).

 

De-a lungul timpului, mai ales de când a fost transformat în muzeu, oamenii au găsit din ce în ce mai multe motive să îl viziteze: contactul direct cu un fragment din istoria naţională şi stilul de trai al familiei regale, îmbogăţit prin informaţiile detaliate oferite de ghid, colecțiile unice de artă (picturi, mobilier de epocă și obiecte valoroase aduse din întreaga lume), ca şi peisajul montan care îl adăposteşte. Aspectul său arată cât de important este să ne respectăm patrimoniul cultural, dar şi mediul înconjurător, deoarece acesta reprezintă 90% din frumusețea și unicitatea locurilor vizitate de turişti. 

Peste 8,5 milioane de vizitatori au trecut pragul Castelului Peleș, potrivit datelor Ministerului Culturii. Mulţi dintre cei recenţi consideră că gestionarea clădirii este de-a dreptul dezastruoasă şi că interesul autorităţilor este mai mult declarativ. „Ce întreţinere, mă? Nu vedeţi cum arată pe dinafară? Nu vedeţi zidul de la est cu proptele din lemn? Bătaie de joc, nu înţeleg ce familie regală e aia care lasă un stat să-şi bată joc de un simbol!“, se revoltă unul, iar altul îi răspunde: „Este retrocedat, dar tot statul îl administrează, adică papă banii aiurea luaţi de la turişti“. „Dacă era încă al lor, nu arăta aşa“, e de părere altul.  

La rândul lor, localnicii apreciază părţile bune şi le punctează pe cele rele, unul declarând: „Este minunat că avem acest obiectiv cultural, ceea ce ne face orașul din ce în ce mai populat, dar îmi și displace din cauza poluării fonice pe care o fac turiștii când ne vizitează. Chiar şi mediul este afectat de gunoaiele lăsate pe drumuri. Ceea ce mă afectează personal este aglomeraţia de pe străzi, mai ales în orele când mă întorc de la muncă, de luni până vineri“. În plus, spune el, „ar trebui investit mai mult, nu doar pentru domeniul Peleş, ci pentru toată zona în care se află“. 

 

Accesul în unele camere este deseori limitat, din cauza lucrărilor de reparaţie sau întreţinere (care se fac greu şi lent). În pandemie, accesul a fost închis, apoi redeschis în 2020, dar cu unele restricţii. Chiar și poluarea fonică este o problemă în timpul sezonului de vară, pe lângă gunoiul aruncat uneori în spațiile verzi, ca în multe alte locuri din ţară. Recent, s-au înregistrat probleme cu rețeaua de apă, astfel că administrația a decis să închidă toaletele, inconvenient ce riscă să scadă numărul vizitatorilor. Avaria la rețeaua de apă a fost identificată la finalul anului 2023 și afectează tot domeniul regal de la Sinaia. Pentru a stopa temporar degradarea, alimentarea a fost întreruptă.

Statul alocă fonduri prin Ministrul Culturii pentru funcţionarea castelului ca muzeu, acoperind costurile reparațiilor, salariile angajațiilor și cheltuielile curente. Statul român contribuie la administrația și îngrijirea Castelului Peleș, deși acesta aparține legal Casei Regale a României, care primeşte cam 217.000 euro anual din închirierea sa. Însă în interiorul castelului nu s-au mai făcut reparaţii majore de vreo patru decenii, în prezent fiind alocate sume insuficiente pentru o renovare totală.

Anul trecut presa a scris despre deteriorarea acoperişului, din care o porţiune a trebuit susţinută cu grinzi de lemn, găurile din perete au fost acoperite cu folie de plastic, iar în unele locuri din interior s-au plasat ligheane şi găleţi pentru a proteja exponatele de apa care se infiltrase în interior. Fiind un monument istoric cu un regim juridic special (închiriat statului român), intervenția pentru reparații se lovește de două probleme: costuri mari și incertitudini cu privire la cine va achita cheltuiala: statul sau proprietarul. Ion Tucă, director executiv al Asociației pentru Patrimoniul Regal Peleș și reprezentant al Familiei Regale, declară că a fost acceptată o chirie „disproporționat de mică raportat la valoarea inestimabilă a imobilelor“, tocmai pentru ca statul să aibă resursele necesare pentru reparații și restaurări. În decembrie 2023, a fost organizată o licitație publică pentru proiectul „Execuție lucrări de intervenții în primă urgență și servicii de proiectare la acoperișurile monumentelor istorice Castelul Peleș și Castelul Pelișor cu protejarea elementelor decorative și a componentelor artistice și reparații locale ale sistemului de instalații“, valoarea lucrărilor fiind estimată la 6.921.600 de lei. Proiectul a fost atribuit prin procedură simplificată unei societăți din Ploiești.

Recent, chiar în noiembrie 2024, au fost aduse acuzaţii de fraudă unor angajaţi ai Muzeului Peleş care se ocupă cu revânzarea biletelor de intrare, astfel că Ministerul Culturii va trimite Corpul de Control pentru verificarea suspiciunilor. Totuşi, potrivit directorului de patrimoniu al muzeului, majoritatea covârşitoare a biletelor se vând online sau prin POS, ceea ce nu prea lasă loc fraudelor. Până la 31 octombrie 2024, muzeul a încasat 14,5 milioane de lei din vânzarea biletelor și 2,2 milioane de lei din comercializarea suvenirurilor, adică un total de aproximativ 17 milioane de lei.

Obiectiv cultural şi arhitectural important, a cărui vizitare integrală necesită ore bune, castelul Peleş are nevoie de ajutor (cu cât mai repede, cu atât mai bine) pentru a-şi putea spune mai departe povestea despre o Românie în care domneau bunul gust, respectul pentru frumos, pentru calitate şi, nu în ultimul rând, pentru interesul public. 

(Corina Crînguş este clasa a IX-a la  Palatul Copiilor Medgidia, fiind coordonată de profesoara Marilena Luciu.)