Cornel Cotuțiu: Etc. cronic?
Dintr-un anume motiv, îmi cercetez notițele din jurnalul meu de acum 56 de ani. Eram student la Filologia clujeană.
Am parcurs câteva pagini cu o stupefacție care m-a îndemnat să alcătuiesc această pagină, pe care s-o încredințez tiparului de azi, adică din 2023.
La nivel mediatic, nu e zi să nu se comenteze cenușiul, uneori chiar stupizenia programelor din învățământul liceal și universitar. Deopotrivă, se dau publicității cazuri nenumărate de absolvenți mediocri ai facultăților din țară, se remarcă (cu ironie deliberată) nivelul semianalfabet de cultură al multor lucrători în administrația locală și națională, în conducerea unor partide politice. Comunicarea, dialogul notabilităților, sunt colorate de cacografii, cacofonii, redundanțe. Nu mai intru în alte enunțuri, le includ la... etc.
Revin la notițele mele din vremea studenției. Cu doar două secvențe:
La diurna noastră întâlnire amicală, un superb coleg filolog ne spune: „Domnii mei, închipuiți-vă că vin de la bibliotecă. La or 2 fix s-a închis; normal, că-i sâmbătă. Astăzi după-masă, ca de obicei, cărțile sunt scoase la aerisire și șterse... Ghiciți? Șterse de toată prostia adunată în cursul unei săptămâni pe paginile lor, de la consecvenții noștri cititori... ”
Ceva mai încolo, altă secvență pe seama celor ce trebuia să fim instruiți și educați:
„Colegii mei reacționează ofensați când dl. lector C. ne spune, dezamăgit: „Faceți parte (nu din vina voastră) din cele câteva generații inculte ale noastre.”
/ N.B. - O afirmație în 1967 !.../
Și urmează comentariul meu, în jurnal:
„Are perfectă dreptate...
Suntem un tineret incult. A termina o facultate nu presupune cu orice preț că ești un individ cult.
Trebuie să recunosc că există în noi un dezinteres și o superficialitate înspăimântătoare.
Puțini dintre noi mergem la bibliotecă pentru noi, din imbold al plăcerii de a citi, a ne informa. Cei mai mulți trebuie să mergem, pentru că avem o bibliografie de parcurs, din care care trebuie să facem fișe, căci, dacă nu le facem, vom fi dați afară din seminarii și astfel nu vom fi primiți la examene. Trebuie să citim, pentru că astfel nu vom obține note mari la examene. Și dacă nu obținem note mari, nu vom avea bursă și dacă nu vom avea bursă...”
Nu prea mulți dintre noi aveau părinți care să-și întrețină din buzunar propriu odrasla la facultate sau institut.
Mă abțin să fac vreun comentariu pe seama acestei similitudini. Rămâne tot... etc.
Citiţi şi:
- Cum te pregătești pentru un test la istorie? 7 trucuri
- Cornel Cotuțiu: Generozitatea unor cuvinte
- Iulian Stroe (PC): În condiţiile în care nu ne vom înţelege vom lua în calcul şi o cerere de derogare de la acest protocol
- Norica Nicolai: Prin dezbaterea din PE s-a câştigat o mare bătălie în faţa autorităţilor europene
- Lista serviciilor medicale pe care le vom plăti, finalizată înainte de Crăciun
Comentarii
DOMNULE PROFESOR,
„ETC” dumneavoastră se potrivește unei perioade mai lungi de timp, în care generații de studenți au petrecut multe ore în biblioteci, asimilând din lecturi cunoștințe, mai întâi pentru seminarii, apoi pentru activitatea didactică. Pentru a apuca la cărțile recomandate spre lectură și conspect, am renunțat de multe ori la masa de prânz de la cantină, sperând astfel să ajung în posesia lor înainte de cei din oraș. Discret, în sala de lectură, „savuram” două cornuri de 0,40 de bani bucata, potolindu-mi foamea, până ce ajungeam la cămin, unde un coleg, mare gurmand, îmi luase pe bon ceva din masa de la prânz, iar eu îi dădeam conspectul pt. seminar ... Ce vremuri, ce situații
Adaugă comentariu nou