Cuiul lui Pepelea
La ordinea zilei: Eliminaţi SPECULATIVUL din CAPITALISM şi abia apoi veţi putea vedea LUMINIŢA de la capătul … MARELUI ZID CHINEZESC!
Epigrame şi catrene
- „ruginite” de …vii -
Sfârşit de toamnă
Aştept zăpada iar să cadă,
Căci iarna iat-a şi-nceput,
Se văd şi oameni de zăpadă,
Că de nimic am tot văzut.
Eugen Albu
Opţiune
Ce anotimp îmi place? Eu socot
Că cel mai mult mă ispiteşte toamna,
Cu frunzele-i ce cad de peste tot ...
(Grăi Adam cu tâlc, privindu-şi doamna)
Gheorghe Chirilă
Stres
În toamna tristă şi târzie,
Mă plimb prin parc, de stres să scap;
Dar şi aici, să vezi drăcie,
Îmi cad castanele în cap!
Nicolae Ghiţescu
Corelarea pensiilor
Mărirea pensiei se-amână
Încă o toamnă, înc-o lună,
Dar până să ne cadă sorţii ...
Ne-om corela şi noi cu morţii.
Georgeta Paula Dumitru
Toamnă electorală
Bachus s-a reîncarnat
Şi-a trecut prin România
Şi în urmă a lăsat
Beată rău... poliTICHIA!...
Gabriela Genţiana Groza
Prevestiri de toamnă
Păsările migratoare
Ciugulesc acum candid,
Cum făceau şi-n primăvară
Când erau în ... alt partid.
Gheorghe Burghelea
Toamna se numără bobocii
Din toţi bobocii, multe mii,
Ce-am numărat odată,
În toamna vieţii mi-aş dori
Doar un boboc de fată.
Titu Ionescu-Boeru
Toamna se numără ... grevele
Ies salariaţii-n stradă
Cu ... înjurăturile
Toamna, musai, să se vadă
Care-s ... murăturile!
Gheorghe Gurău
Toamnă nudă
Altă toamnă se aşterne,
Frunze cad prin vii grămadă,
Numai evelor moderne
N-are ce să le mai cadă.
Dorina Şovre
Ionel Teodoreanu - Liviu Rebreanu
Zarzări, piersici, primăveri şi toamne,
Dincoace, răscoale, ştreang, pogon.
Câtă diferenţă, câtă, Doamne.
De la Ionel pân-la Ion!
Nicolae Crevedia
Epitaf
Pe lespedea unui speculant
Zace-aici, pe veci, un cras
Speculant de coşniţă;
Bogăţia-i dete glas,
Moartea-i puse botniţă.
George Caranfil
Caricatura
Celebri şi în anecdote
Călătorind cu trenul spre Iaşi, A.C. Cuza (1857 – 1947), profesor de economie politică, om politic, din 1936 membru titular al Academiei Române, dar şi antisemit notoriu - a găsit un loc liber într-un compartiment în care se afla şi rabinul din Buhuşi. Compania acestuia nu-i făcea prea mare plăcere, dar s-a aşezat lângă rabin.
Ca să-l zgândăre pe rabin i-a propus un joc:
– Uite, ovreiule, lumea spune că eşti un înţelept. Hai să ne punem câte o întrebare şi cine nu ştie răspunsul, plăteşte câte o mie de lei.
– Vai de mine, se văietă rabinul, dumneavoastră sunteţi aşa un mare profesor, o să-mi luaţi banii.
Ca să-l prindă în joc, Cuza îi spune:
– Dacă nu ştii să răspunzi la întrebarea mea, plăteşti o mie, iar dacă eu nu ştiu răspunsul, plătesc o sută de mii.
Rabinul refuză, dar n-are încotro, şi jocul începe:
– Spune-mi, ovreiule, la ce dată a fost lupta de la Călugăreni?
– Nu ştiu, spune rabinul, poftim o mie de lei.
– Hai, e rândul tău, îl îndemnă Cuza.
Rabinul se gândeşte o clipă şi întreabă: Ce este galben pe spate, verde pe burtă, mănâncă raci, fluieră şi zboară noaptea? Cuza asudă, iese pe culoarul vagonului, se reîntoarce în compartiment. Abătut, îi numără rabinului o sută de mii şi-l întreabă:
– Ei, acum spune-mi, ce este galben pe spate, verde pe burtă, mănâncă raci, fluieră şi zboară noaptea?
– Nu ştiu, poftim mia!
„Glumşoare” sacadate – pertinent de … „impertinente”
de Isac Lazarovici alias Ion Pribeagu
Patriarhal
Fâlfâiri de boare roze
Se strecoară în infinit
Când pe drumuri sure trece
Popa Neacşu obosit.
Nalt e popa. De departe
Cu un sfânt poţi să-l asemeni
Când cu dragoste împarte
Pilde bune între oameni.
Urcă popa spre colină
Răsfirându-şi barba-n vânt
Vesel ca-mpărţit lumină
Şi iubire pe pământ.
Când să intre în curticică
Preoteasa în trei cuvinte
Îl întâmpină smerită
Bine ai venit părinte!
Să trăieşti! Îi spune dânsul
Luminat de-a lunii rază
Şi trudit de-atâtea slujbe
Popa-n jilţul lui se-aşează
- Ce zici coană preoteasă
Hai părerea să ne-o dăm:
Vrei să stăm întâi la masă
Şi apoi să ne culcăm?
- Ce pot eu să spun părinte?
S răspuns în grabă ea
Facem cum vrei tu prea sfinte
Şi pe urmă vom mânca!
Dispută religioasă
Deşi port o mare stimă
Şi am respectat mereu
Şi pe popă şi pe pastor
Şi pe rabinul evreu
Totuşi eu am o remarcă
Deşi nu e paradox
Însă cel mai vesel popă
Este popa ortodox.
Fie praznic, nunţi, botezuri
Sau la orice slujbă sfântă
Chiar şi la înmormântare
Popa cântă, popa cântă.
Dar cel mai deştept dintr-înşii
Mai dibaci, mai diabolic
Este fără îndoială
Bruder, pastorul catolic.
Auziţi iubiţi prieteni
Ce abil, ce diplomat
Pe toţi tinerii îi însoară
El rămâne neînsurat.
Cel mai crunt însă-i rabinul
Ăsta, merge-n contra firii
Vrea mortiş ca să distrugă
Fericirea omenirii.
Auziţi ce barbarie
Zău că merită bătaie
Unde trebuie să adauge
Rabinul de-acolo taie!
Ne-om căuta
De la Năsăud la vale
Şi ţinându-se de mână
Au venit Ion cu Leana
Căpăţână.
El cu coşul în piaţă
Iar Leana lui cea dragă
Avea lână de ţigaie
În desagă.
Cum ajunseră în piaţă
El s-a dus la poarta nouă
Unde stau ăia cu păsări
Şi cu ouă.
Iară Leana lui frumoasă
S-a oprit lângă fântână
Unde stau femei cu scoarţe
Şi cu lână.
- Stai Ioane, stai o ţâră,
Zice draga lui mireasă,
Cum ne întâlnim să mergem către
Casă?
- Ho, că ghine zise dânsul:
Când va bate ceasul două,
Eu te-oi căuta la lână,
Tu la ouă!
Bancurile ediţiei
La ora de religie:
– Câte porunci există, Vasile?
– Zece pentru bărbaţi şi nouă pentru femei, părinte.
– Şi de ce mă rog doar nouă pentru femei?
– Păi, “Să nu râvneşti la femeia altuia” nu este valabilă.
#
Secretara blondă către şef:
– Sunt concediată?
– Nu. Dar de ce întrebi?
– Pai de ce aţi scos canapeaua din birou?
#
Bulă juca cu maică-sa un joc de-a ghicitul cuvintelor:
– Mamă, ghici la ce cuvânt m-am gândit, din patru litere!
Maică-sa se gândeşte un moment, după care îi arde lui Bulă o palmă. Bulă începe să plângă:
– Pentru ce, mamă? Eu m-am gândit la cuvântul casă!
Se apropie şi tatăl lui Bulă şi-i trage o palmă soţiei:
– Ai înţeles, fă? La casă trebuie să te gândeşti, la casă!
#
Puţin după terminarea cursurilor, un elev se întoarce în clasa şi îl caută pe diriginte.
– Veniţi repede cu mine! Tatăl meu se bate afară cu cineva. Profesorul îl însoţeşte pe elev şi ajunge la locul dramei.
– Care este tatăl tău? întreabă profesorul.
– Nu se ştie. De asta se bat!
#
Într-un sat, măcelarul a devenit celebru deoarece reuşea să ridice porcul doar prinzându-i coada cu dinţii şi nu numai atât: reuşea să stabilească cu exactitate şi greutatea animalului! Într-o zi se pregătea de o nouă demonstraţie … Aproape toată suflarea satului era adunată să asiste la cântărirea porcului. La un moment dat un copil exclamă:
– Nenea, vă rog să nu începeţi încă, mă duc s-o chem şi pe mama, să vadă şi ea!
Trecură câteva minute şi copilul reveni tot singur.
– Dar unde ai lăsat-o pe mama?
– Din păcate nu poate veni! Chiar acum cântăreşte poştaşul!
#
- Alo! Bună ziua! Sunt la radio?
– Da, doamnă.
– Adică sunt în direct?
– Da, doamnă. Doriţi să faceţi o dedicaţie?
– Şi îmi aud vocea şi cei din supermarket-uri?
– Da, doamnă, spuneţi!
– Costele, mamă, să nu mai iei lapte, că a luat tata!
#
Un bărbat stătea pe verandă cu soţia sa. La un moment dat, spune:
– Te iubesc!
Soţia răspunde:
– Vorbeşti tu sau berea ?
Bărbatul:
– Eu vorbesc … cu berea …
#
Trei schelete mergeau pe stradă. La un moment dat unul îl pipăie pe cel de lângă el şi zice:
– Ia uite ce oase tari ai! Când ai murit?
– În 70′ zice scheletul. Eh … se mânca sănătos atunci. Dar tu când ai murit?
– Păi în 90′, dar şi atunci se mânca încă sănătos.
– Da, se vede, că şi tu ai oase tari. Calciu … ce mai.
– Când ai zis că ai murit? îl întrebară curioşi pe al treilea schelet.
– Bă, eu n-am murit! Sunt student şi mă duc la cursuri.
#
Un bărbat este cu soţia, acasă. într-o seară:
- N-ai vrea, nevastă să ne jucam de-a Big Brother?
- Ştii, sunt obosită, azi am stat la serviciu toată ziua, poate mâine …
Bărbatul a doua seară:
- Ce zici, ne jucăm azi, de-a Big Brother?
- Ştii, azi am făcut mâncare, am dus copii la şcoală … sunt obosită … hai s-o lăsăm pe mâine, da?
El, a treia seară:
- Ei, ce zici? Azi ne jucam de-a Big Brother?
- Ok, azi ne jucăm …
- Bine … Ai 5 minute să părăseşti casa …
#
Funar se zbate vreme îndelungată să amenajeze în Cluj-Napoca un lac de agrement şi după lungi eforturi, vine în sfârşit ziua inaugurării.
Când să taie panglica, un reporter îl întreabă:
– Domnule primar, ce frumos şi mare e lacul. E aşa de mare că nu i se vede malul celălalt. Ce e dincolo de el?
Funar răspunde împlinit:
– Austria!
#
O blondă merge la doctor acuzând dureri teribile de cap.
- Domnule doctor, mă doare capul îngrozitor, nu mai suport. Vă rog mult ajutaţi-mă pentru că deja am ajuns la capătul puterilor.
D: Mda, … vă înţeleg domnişoară. Cred că vă trebuie ceva de calmare.
B: De cal mare … de cal mic. dar de cal să fie!
Adaugă comentariu nou