Datina strămoşească din Tărhăuş

La Festivalul interetnic organizat de Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, un punct aparte l-a constituit evoluţia grupului folcloric „Datina strămoşească” din Tărhăuş Ghimeş, Făget, judeţul Bacău. Coordonatorul ansamblului, Petrică Bilibok Bârsan, ne-a declarat că ansamblul a fost înfiinţat în urmă cu 11 ani din dorinţa reabilitării românismului în Ghimeş, într-o zonă preponderent maghiară. Cu acest prilej, a fost înfiinţată Societatea Cultural - Pedagogică „Grigore Tăbăcaru”, care editează şi o publicaţie de cultură cu numele Tabacariana. Inimosul învăţător de la şcoala cu clasele I-IV, prin acţiunile pe care le desfăşoară, menţine trează fiinţa românilor din Ghimeş. Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte este organizarea simpozionului internaţional „Românitate culturală, educaţie – valori ale perenităţii noastre în lume”, ajuns deja la VI-a ediţie. Simpozionul găzduieşte, an de an, o serie de lucrări interesante, găzduite în volumul „Vatra satului – suport spiritual şi tematic în actul educaţional”. Sunt inserate date importante despre Nicolae Iorga, care a vizitat secuimea la începutul secolului XX, despre impactul pe care l-a avut cel de-al Doilea Război Mondial asupra locuitorilor din zonă, graiul ceangăiesc din comuna Ghimeş, activitatea folclorică a lui C. Rădulescu Codin, obiceiuri şi tradiţii moştenite din străbuni. Spre bucuria noastră, un capitol întreg este dedicat scriitorului Liviu Rebreanu, care oglindeşte memorabil, în romanele lui, satul românesc. Antologia este coordonată de Petrică Bilibok Bârsan şi Ioan Gabor. După cum ne declară coordonatorul mişcării culturale, în toamnă, va avea loc ediţia a VII-a a simpozionului, la care vor fi invitaţi şi specialişti în folclor şi tradiţii din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Revenind la ansamblu, acesta are în repertoriu obiceiuri legate de sărbătorile importante de peste ani, dar şi momentele importante ale vieţii, scenariile fiind realizate pe baza culegerii de date de la bătrânii satului. Deşi sprijinirea activităţilor de către autorităţile locale nu se ridică la standardele dorite, învăţătorul Bârsan se încăpăţânează să imprime copiilor dragostea pentru lada de zestre românească şi să reţină că au o datorie scumpă de a nu-şi uita identitatea.

Spectacolul oferit pe scena bistriţeană a fost apreciat de toate etniile venite din ţară, la Bistriţa, la invitaţia CJC BN.