Despre Gavril Ţărmure şi Aurel Podaru, în cotidianul „Crai Nou” din Suceava

Jurnalista şi scriitoarea Doina Cernica semnează, într-un număr recent al cotidianului „Crai Nou” din Suceava, un text intitulat: „Bucovina rămâne mica mea avere secretă…”
„A apărut o carte aşteptată, cu nerăbdare şi apoi, după prea repedea plecare a omului şi scriitorului de calitate care a fost Radu Mareş, cu o dureroasă tensiune de toţi cei care ştiau de proiectul şi de manuscrisul ei, graţie implicării pline de dragoste şi respect a doi prieteni ai scriitorului, Aurel Podaru şi Gavril Ţărmure. Cartea, „A fi în Bucovina”, a fost publicată la editura acestuia din urmă, Charmides din Bistriţa (tel.040263236257; 04744474252), şi competentul director şi editura sa selectă fiind cunoştinţe mai vechi ale cititorilor suceveni. Ca şi redactorul ei, scriitorul Aurel Podaru, de asemenea cunoscut sucevenilor de la diverse ediţii ale festivalurilor noastre literare, ca autor şi editor (căruia devotamentul pentru tipărirea şi cunoaşterea operei lui Pavel Dan i-a adus o notorietate meritată), ca semnătură în pagini de revistă, cel mai frecvent în „Mişcarea literară”.
[…]
Cu menţionarea numelui realizatorului copertei – Francisc Baja şi a intenţiei, împreună cu dnii Aurel Podaru şi Gavril Ţărmure, a unei lansări la Suceava şi, poate şi la Cernăuţi, încheiem cu finalul notei explicative: „Am adunat aici şi am pus cap la cap, într-o ordine aproximativă, aproape tot din ce am reuşit să recuperez, texte mai vechi şi mai noi, legate între ele mai mult din hazard: toate însă despre Bucovina. Nu e mult, e doar o fracţiune raportat la tabloul vast pe care-l am în minte, plin de figuri şi de culoare, ca dosar scriitoricesc. Bucovina rămâne mica mea avere secretă, nu ştiu dacă şi când valorificabilă, dar pe care sunt perfect lucid că n-o voi putea epuiza. Asta e tot ce pot oferi. Radu MAREŞ” (Doina Cernica).
În continuare, Aurel Podaru face o amplă evocare a prietenului său, bucovinean, pe care, după cum însuşi mărturiseşte, l-a cunoscut în timpul studenţiei clujene, la cenaclul tinerilor scriitori, apoi s-au reîntâlnit la Suceava, slujbaşi amândoi, şi tot amândoi întorcându-se, după câţiva ani, în Ardeal, consolidându-şi astfel prietenia, o prietenie exemplară, care a durat vreo cinci decenii.