Despre infinita majestate şi glorie a lui Dumnezeu (3)

Omenirea s-a simţit copleşită de intervenţia în istorie a Creatorului Universului, de iubirea Lui pentru noi, făpturile Sale, iubire atât de uluitoare încât până azi multor neamuri ale pământului nu le vine să creadă această minune a întrupării lui Dumnezeu printre noi. Întâi ca să ne mântuiască din păcatele noastre, adică din moarte. Şi să ne vestească ceruri noi şi un pământ nou, într-o împărăţie fără de lacrimi şi suspin. Iar apoi să ne fie un exemplu, spre a ne ridica la statura uluitoare a personalităţii Sale, făcându-ne dumnezei după har.”Fiţi sfinţi precum Tatăl vostru din ceruri..”/ „Precum M-a trimis pe Mine Tatăl aşa vă trimit şi Eu pe voi”. Ni s-a dat minte, raţiune, voinţă şi ajutor, astfel încât dumnezeirea , cum a dorit-o Adam în Paradis sau Petru pe Muntele Taborului, trebuie câştigată, nu primită ca un cadou, care i-a făcut pe îngerrii căzuţi nerecuoscători. Noi, creştinii, i-am recunoscut dumnezeirea lui HRISTOS în copleşitoarea Sa personalitate. Străjerii de la Templu plecaţi „să-l aresteze”-vezi Doamne- se întorc uluiţi şi cu misiunea neîndeplinită: ”Niciodată n-a vorbit un om ca Acesta”.Mulţimile îi ascultă uimite cuvântul fără seamăn, cum n-a vorbit nimeni pe pământ şi nu o va mai face niciodată: „Eu sunt Lumina lumii.Cel ce îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.”/ „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” / „Celui ce crede în mine nu-i va părea rău pentru aceasta.” El însuşi fiind „Cuvântul, icoana şi chipul Tatălui ceresc”(Evdokimov), venit la noi cu o blândeţe şi o iubire necunoscută acestui pământ de la creaţia lui. Asemenea cuvinte- spune N.Velimirovici al Serbiei mu i-au trecut vreodată prin minte nici unui om sănătos la cap şi nici celor fără minte.” „Ce dor ne-a fost de Tine, Părinte al cerurilor! Acum Te-am văzut.. Te-am văzut în Fiul Tău Unic şi Preasfânt, venit la noi.. Dacă Te-au văzut Apostolii, ucenicii Tăi, mulţimile, te-am văzut şi noi şi bucuria aceasta nu se va lua sufletelor noastre.. De aceea ne fericeşte dumnezeiescul Apostol Petru scriind: „IISUS HRISTOS… pe Care voi îl iubiţi fără să-L fi văzut, credeţi în El fără să-L fi văzut şi vă bucuraţi cu bucurie negrăită şi strălucită, câştigând mântuirea sufletelor voastre…” (Epistola I,1,8)

Prin veacuri, regi şi împăraţi, sclavi, oameni simpli, scriitori, filosofi sau savanţi străluciţi şi-au exprimat uimirea şi admiraţia cu smerenie şi dragoste, căci smerenia ne înalţă, iar orgoliul ne coboară din demnitatea noastră.

Cum putem crede unui hotelier ca von Daniken sau altora din afara Bisericii, care sucesc minteacelor slabi cu afirmaţii hăzoase, că „experimentul Adam şi Eva a fost un eşec” şi alte elucubraţii, ştiindu-ne slabi în cunoaştere şi credinţă?

Azi vom reproduce câteva din afimaţiile unor mari personalităţi, ba chiar şi ale unora bătuţi de viscolul scepticismului despre dumnezeiascapersonalitate a lui IISUS HRISTOS- icoana şi Cuvântul Părintelui :

ERNEST RENAN ( necredincios) : „Toate veacurile vor proclama că între fiii oamenilor nu s-a născut unul mai mare decât IISUS.”

FR. STRAUB (filosof şi scriitor, necredincios) ”Niciodată şi nicicând nu va fi cu putinţă să se ridice cineva deasupra lui IISUS şi nici măcar să ne închipuim că ar putea să-i fie măcar egal.”

H.L.HLENKEN (Enciclopedist remarcabil): „Istoria lui IISUS depăeşte orice comparaţie. Este cel mai frumos lucru ce s-a scris vreodată. Nimic nu-i este asemănător.”

NAPOLEON –împărat al Franţei: „Eu cunosc oamenii şi vă pot spune că IISUS nu e simplu om. Minţile superficiale văd o asemănare între El şi alţi întemeietori de religii sau imperii.Acea asemănare nu există. Între creştinism şi oricare altă religie este odistanţă infinită. HRISTOS mă uimeşte. Între El şi oricare altul din lume nu există termeni de comparaţie. Nici istoria, nici omenirea, nici veacurile, nici natura nu-mi oferă ceva cu care să-L compar sau să-L explic.Aici totul este extraordinar.”

WILHELM LECKY (istoric faimos): „I-a fost rezervat creştinismului să ofere un carcacter ideal, care a inspirat prin toate secolele o dragoste pasionată. S-a dovedit capabil de acţiune asupra tuturor vârstelor, naţiunilor, temperamentelor. A fost cel mai înalt model de virtute. Istoria vieţii lui IIUS depăşeşete orice comparaţie. E cea mai frumoasă ce s-a scris vreodată.”

H.G.WELLS ( remarcabil scriitor englez): „IISUS din Nazaret este figura dominantă a istoriei. El se înscrie ca cel mai de seamă caracter al lumii.”

LABOULEYE (scriitor francez): „După nouăsprezee veacuri, HRISTOS ne vorbeşte şi azi despre suflet, mântuire, libertate, datorie, dreptate, ca şi cum ar auzi glasul nostru emoţionat, ca şi cum ar răspunde la glasul inimii noastre.”

.Dacă ne lipseşte încrederea şi cunoaşterea lui Dumnezeu, devenim victime ale tuturor şarlatanilor. Dumnezeu vrea să aibă nişte fii iubitori, trecuţi prin încercări şi a căror dragoste să fie de neclintit, cum a fost a bietului fiu risipitor reîntors acasă. El nu va mai pleca de la Tatăl Său niciodată, căci a trecut printr-o experienţă care l-a maturizat şi întărit veşnic. Aşa vom fi şi noi. Iar dragostea pentru HRISTOS ne va ţine pe toţi împreună, în fericire şi glorie fără de apus. Precum spun toate basmele lumii, răul –astăzi învins prin Crucea Golgotei- va fi în fine, distrus, căci loc nu se va mai afla pentru el sub cer.”iar vechile vremuri (cele de azi-n.n.) nu se vor mai sui în minte”- spune profetul Isaia.

Ştim că grea e aşteptarea. Nu degeaba un erou shakespearean suspină:”Răbdare am, dar vremea-mi pare lungă…” Nu zadarnic suspină şi un poet creştin scriind:

„E mult de când e noapte şi lumea-i bântuită / De mii de duhuri rele cu ucigaş tumult,/ Mi-e dor de dimineaţa odihnei fericite / -Străjerule, străjere, mai e din noapte mult?/... / E-atât de grea vegherea când noaptea se lungeşte / Când zarea e pustie şi sufletul de jar,/ Când nu mai e putere, iar greul tot mai creşte / -Străjerule, strpjere, ah, zorii nu răsar?/ …Atât de gre e starea cum n-a fost niciodată,/ Vin valuri mai năprasnic cum n-am mai întâlnit,/ Simţim c-a noastre inimi curând n-au să mai poată/ -Ah, sună răsăritul, străjerule iubit.”