DIN RAFTUL ”CONEXIUNI” - Radu Salvan, ”Micul bancher”, roman

Cartea ”Micul bancher”, scrisă de Radu Salvan, reprezintă o reală bucurie. În comparație cu alte cărți –surori, de care sunt pline zilele noastre, cu șovăieli, cu probleme, cu urcușuri și coborâșuri, cu îngrijorări mai mari decât în viața însăși ( de aici și expresia întoarsă ”literatura/ filmul bate viața” ), cartea aceasta are un parcurs liniar, de o frumusețe rară, cu exemple de reușită deplină, în profesie, în familie, în societate, e ca un fel de răscumpărare a tuturor personajelor, oferindu-le ceea ce merită: bani, lux, călătorii. Dar toate acestea însoțite numai de iubire. Ce poate fi mai frumos?!... Mai atrăgător, pentru un cititor manierat, rafinat, dedat la gusturi fine, oferite din plin de materia cărții?!...
Radu Salvan se află la a doua carte, după ”Destine și călătorii”, și infirmă faptul că a doua carte ( teoretic! ) nu este la înălțimea celei dintâi. Dimpotrivă, la Radu Salvan, teorema funcționează cum trebuie și crește miza scriiturii, prin fidelizare, prin perseverență, stil, pasiune.
Romanul se deschide cu o imagine a împăcării de sine, cinematografică, în care ”Alice se așeză complet relaxată în fotoliul imens din biroul ei. O vrajă anume a pus stăpânire pe ea. Trăia un sentiment ce nu dorea să-l împărtășească cu nimeni. Mulțumesc! Întreaga ei ființă mulțumea. La picioarele ei, privind prin geamul etanș, era Manhattan-ul , cea mai de preț diviziune din cele cinci ale New York-ului.”Și continuă, anunțând un story clasic, o saga contemporană, este vorba despre povestea unei familii italiene, Gianinni”, de succes, numită ”la bella familia”, ce se împlinește dincolo de Ocean, prin întemeierea unei bănci, ”Bank of America”, singura cu inspirația de a oferi și emigranților împrumuturi, oferindu-le, astfel, ”șansa unei vieți de prosperitate și demnitate”. Alice, o tânără, deșteaptă și seducătoare prezență feminină, originară din Cluj-Napoca, îl cunoaște pe Leonardo, fiul lui Thomas, din vestita familie Gianinni. Se stabilesc la New-York, se realizează, urcă în ierarhia societății, dar cea mai mare bucurie este fiul lor, Amadeo, pe scurt Amo, cu o inteligență ieșită din comun, care la paisprezece ani preia conducerea Băncii, după dispariția bunicului. Subiectul romanului este simpu, dar gata să ofere din fiecare punct al cărții alte și alte perspective, ca-ntr-un fascicul de lumini intermitente. Cu toate acestea, poveste, cadru, personaje, desprinse dintr-un registru clasic, romanul are un final deschis, apropiindu-se de latura modernă, cu trimitere la ”o nouă ordine existențială”, ce ține de fiecare în parte, pentru ca, împreună, să genereze forța atât de necesară de a merge mai departe. Nici nu se putea altfel, din textul lui Radu Salvan, decât o viziune optimistă, încununată de lauri.
Mesajul cărții ”Micul bancher” este un îndemn la ”iubire nelimitată și necondiționată”, chiar dacă titlul face trimitere către o altă latură a existenței. Radu Salvan îl așează pe ”micul bancher” într-o ordine a valorilor eterne, iar din felul cum se raportează la acest personaj-cheie al cărții, cu simpatie, cu admirație, reiese faptul că atitudinea naratorului este una de acceptare a unui asemenea destin, într-o lume plină de rafinament, de lux, de tărâm al tuturor posibilităților.
Astfel, romanul, bine construit și susținut cu idei ( ”... o țară nu este condusă de Guvernul sau președintele ei, ci, din umbră, de cel care controlează moneda țării” ), cu gânduri (”Cărțile acestei lumi au fost deja scrise.” ), pare o Fata Morgana care nu mai are unde să fugă. Cititorul se bucură, atât cât ține lectura, de acest mit devenit palpabil. Cu Frații Grimm, cu Vivaldi, cu un trabuc de 1 150 de dolari, cu cel mai bun whisky, cu Van Gogh și Gustav Klimt,cu Petrarca, Michelangelo, Leonardo da Vinci, cu vacanțe în Toscana, însoțite de ”Simfonia iubirii”, a lui Beethoven, cu Bach, ”muzicianul lui Dumnezeu”, high-life, asemănător cu cel din ”Marele Gatsby”, cu precizii gastronomice, în numirea feluritelor cașcavaluri, cu moda recunoscută după marcă, ”Micul bancher” e o carte închinată frumuseții, e opera ce pledează pentru artele reunite, muzica, pictura, moda, în literatură.
Dacă poeții apar mai ușor într-un peisaj literar, prozatori se găsesc mai rar. Apariția autorului Radu Salvan este plină de prospețime și eleganță, este un semn că proza se află pe drumul cel bun.