Suplimentul "Răsunetul Cultural", realizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi USR Cluj

Doi boieri bătrâni…

- capodopere ale literaturii tradiţionale -

Doi boieri bătrâni,

Hoi, leru-i, Doamne…

Precum s-o rugat,

Dumnezău le-o dat

Merile pe masă,

Frunza pe su masă.

Gazda le strânge

Şi le trimete

P-on uşor de rai,

La fete de crai,

Să le da-mpărţască,

Cât de puţinele,

Pe la sufleţele.

Colindă culeasă de Sabadâş Valeria de la Sabadâş Ioan Nucu din Chiuza, 54 de ani, în 1977.

 

 

Mândru-şi joac-un cerb în codru,

Lilioară ş-a nost domn…

Da nu joacă cum să joacă,

Că se-ntoarce după soare,

După soare, când răsare,

După lună, când îi plină.

Nime-n lume nu-l văzură,

Num-o dalbă-mpărăteasă,

P-o vegluică de fereastă;

Luă arcu să-l săgete:

„O, ho, ho, nu săgetare,

Că io nu-s ce ţi se pare,

Că io-s Ionu Sântionu,

Nănaşu lui Dumnezău.

Măicuţa m-o blăstămat

Nouă ani şi nouă luni

Şi p-atâtea săptămâni,

Să fiu fiara codrilor.

Când astea plini-le-oi,

Jos, în ţară duce-m-oi,

Biserici deschide-mi-oi,

Mândre slujbe face-mi-oi.   

Colindă culeasă de Leach Iuliana-Maria de la Leach Floarea din Mireş, 62 de ani, în 2002.

 

Mă luai, luai,

Joi de dimineaţă,

Cu rochia creaţă,

Cu secera-n brâu,

La holdă de grâu.

M-aplecai, plecai,

Mănunceşi să-mi tai,

Mă lua, lua

Giungi fără durere,

Moarte fără vreme.

Floarea ţipotea,

S-auzea, uzea,

Păcurari din munte,

Cu oile multe.

Şi-au venit, venit

Şi m-au strâns în braţă,

M-au pupat pe faţă.

„Lasă-mă din braţă,

Nu mă pupa-n faţă,

C-a veni, veni

De-acoloi mama

Şi m-a întreba,

Gătat-o-am holda.

N-am gătat-o, nu,

Că rău m-o luat,

Giungi fără durere,

Moarte fără vreme.”

Colindă culeasă de Plaian Maria, în 1978, de la Oprea Dochiţa din Chiuza, 23 de ani, care o ştie de la mama sa.

 

 

Colo-n jos şi mai în jos,

Este-on strat de bosâioc,

Cu cărare pe mijloc.

Da cărarea cine-o face?

Da, zo, boul cel bărnace,

Cu coarnile-ntr-aurite,

Cu potcoave potcovite,

Chiar de la Isus vinite.

Colindă culeasă de Mândraş Diana de la Mândraş  Rusandra din Beudiu, 65 de ani, în 1995.

 

 

În iast furcă de părău,

Florile dalbe…

Este-un brad înrămuratu,

Cu ramuri până-n pământu,

Cu stâlpări până la ceri.

Vin meşteri di la Braşauă

Să îl taie colcişăle

Şi să-l facă păhărele,

Să beie domnii din ele.

Colindă culeasă de Dan Daniel Cosmin de la Dan Constantin din Negrileşti, 65 de ani, în 2002.

 

În poartă la Ţiligrad,

Lilioară ş-a nost domn…

Şade-un fecior de-mpărat,

În sabie răzămat,

Că i-i vremea de-nsurat.

A lua pă soră-sa:

„Soră, soră, soră mie,

Hai cu mine-n cununie.”

„Eu atunci, frate, m-oi duce,

Când tu mie mi-i aduce

Mândru Soare, nănaş mare

Şi Luniţa, nănăşiţa

Şi fuşteii, nănăşeii

Şi stelile, druştele.”

Pe tăte le-o căpătat

Şi-n biseric-o intrat.

Pop-o prins a-i cununa,

Icoanele lăcrima,

Da icoana Precistii,

Din fundul bisericii:

„Nu eşti, popă, cu dreptate,

Că cununi soră cu frate,

Că şi Dumnezău te-a bate.

Colindă culeasă de Dan Daniel Cosmin de la Găncean Traian din Negrileşti, 70 de ani, în 2002.

 

Alb îi dealu, de ce-i alb?

Lerului şi-a mărului…

Alb îi de oi şi de boi.

Tăte beau, tăte mănâncă,

Num-o oaie bălăoaie

Nici nu bea, nici nu mănâncă.

Vin păstorii şi o-ntreabă:

„Ce-i, tu, oaie bălăoaie,

Ce nu bei, ce nu mănânci?”

„Cum oi bea, cum oi mânca,

C-am auzit că mi-ţi vinde

Şi mi-ţi vinde la găzdaci

Şi găzdacii m-or tăie,

Da mă vindeţi la săraci,

Că săracii m-or ţine

Şi mi-or da pită cu sare,

M-or scoate în primăvară

Şi-oi mai paşte iarbă iară.

Colindă culeasă de Dan Daniel Cosmin de la Găncean Traian din Negrileşti, în 2002.

 

 

Colo sus pe munte, sus,

Tri turme de oi s-o dus

Şi cu tri păcurăraşi.

Numai unu-i străinaş

Şi pe-acela l-o mânat

Să deie oile-n jos.

Până oile-abătea,

Cei doi legea i-o făcea:

Ori să-l puşte, ori să-l taie,

Ori capul jos să i-l ieie.

„Voi, dacă mi-ţi împuşca

Ori capu jos mi-ţi lua,

Pe mine să mă-ngropaţi

În turiştea oilor

Şi-n jocuţul mieilor.

Bota me, cei de măr dulce,

Mi-o puneţi la cap de cruce.

Gluguţa m-a legăna,

Fluieraşu mi-a cânta.

Când a sufla vântu lin,

M-a cânta ca p-un străin.

Colindă culeasă de Mureşan Adrian de la Mureşan Nistor din Manic, 75 de ani, în 2002.

 

 

(Din colecţia de literatură populară a lui A. Moldovan)

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5