Dr. fizică nucleară Lidia Purghel: Radonul și cancerul pulmonar
Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen, fiind considerat, după fumat, a două cauză în apariţia cancerului pulmonar. Ultimele cercetari au concluzionat ca Radonul poate fi responsabil si de boli ca altzheimer1 si leucemie limfatica la copii2.
Radonul este un gaz radioactiv care exista in natura ca descendent din familia de dezintegrare a Uraniului. Pătrunde in case uşor prin fisurile din pereţi şi fundaţie, prin podele şi pe langa tubulatura utilizată pentru instalaţii. A doua sursă a radonului în clădiri este dată de materialul de construcţie utilizat.
In atmosfera libera concentratia de Rn este 8 Bq/m3 iar in interior este de 12-300 Bq/m3 sau, in unele locuri, chiar mii de Bq/m3
In materialele de constructie proportia aproximativa este :
-caramida (42-96 Bq/kg),
- fosfogipsul (27 Bq/kg),
- zgura, betonul (16-61Bq/kg);
- tigla (78Bq/kg)
In fig. 1 se poate vedea contributia Radonului la expunerea naturala a populatiei la surse de radiatii.
Fig. 1 Expunerea anuala individuala la radiatii ionizante din surse naturale si create.
Multe tari au harti cu zonele de risc de Radon. In 2005 colegi din ISPRA (Inst. European ce cercetare a riscului de radiatii naturale…) au elaborat o harta europeana cu tarile care aveau harti de Rn (vezi fig 2)
Fig. 2 Harta Europei cu harti de cartare a riscului de Radon
Zonele albe nu aveau harti oficiale de Radon.
In 2004 am propus la Simpozionul National de Radioprotectie de la Iasi, un program de cartare a riscului de Rn pentru Romania. Nu s-a demarat nimic.
In 2006 si 2007 am participat intr-un proiect international al OMS pentru elaborarea unui manual – Radon Handbook- aparut in 2008.
Vazând cӑ nu se întreprinde nici o masurӑ lanivel national, in perioada 2006-2008 am castigat, coordonat si realizat un proiect de cercetare in programul MENER Contr. 747/ 2006 pentru cartarea riscului de Rn pe zone pilot. Ca director de proiect am coordonat mai multe institute de cercetare (IFIN-HH Bucuresti, Inst. Fizica Pamantului Bucuresti, ICPE Bistrita, UBB-Cluj Napoca, INCD-Materiale Rare si Radioactive, Univ. Transilvania Bv, etc).
Cateva concluzii extrase din proiect:
- Inventarierea mijloacelor de masurare si a metodelor utilizate in tara;
- Stabilirea unei strategii de masurare;
- Initierea unor cursuri de pregatire a personalului implicat in masurari de Rn;
- Realizarea de etaloane nationale primare si secundare care sa asigure calitatea masurarilor de Radon (active si pasive);
- Intercomparari ale mijloacelor de masurare etalon cu alte instalatii etalon din lume.
- Realizarea unei proceduri de calibrare rapida de rutina (AC) bazata pe standarde
- Realizarea de aparatura portabila de masurare cu autocalibrare.
- Realizarea unei harti cu zonele de risc la Rn.
- Dotarea laboratoarelor zonale cu aparatura corespunzatoare;
- Realizarea unei baze nationale de date pentru stabilirea nivelului de actiune;
- Intocmirea unui set de masuri pentru prevenirea si limitarea efectelor nocive asupra populatiei.
- Propunere de realizarea de cursuri pentru arhitecti, constructori, instalatori, referitoare la modalitatile de izolare a caselor la Rn.
Am realizat masurari in cateva zone pilot, Jud. Bistrita-Nasaud, Cluj-Napoca, Bucuresti, Brasov Hunedoara etc.
Am realizat harti cu masuratorile efectuate. In figura urmatoare voi exemplifica harta cu masurarile din judetul Bistrita-Nasaud
Am realizat impreunӑ cu Institutul de cercetari pentru metale rare si radioactive şi INC ptr. Fizica Pamantului masurari de Rn pe falii seismice pentru cartarea de falii de suprafata in scopul folosirii Radonului ca factor precursor seismic.
Rezultatele cercetarilor noastre au fost apreciate dar dupa nenumarate adrese catre CNCAN, Min. Mediului si Sanatatii nu s-au luat masuri pentru implementarea programului National de Radon. Au trecut mulţi ani de la propunerea mea din 2004 de demarare a unui Program National de Radon.
Directiva Consiliului Uniunii Europene 2013/59/Euratom a stabilit normele de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante.
Conform acestei directive toate tarile UE sunt obligate sa masoare Radonul si sa aibă o harta oficiala a zonelor cu risc ridicat de radon.
Romania a demarat in 2018, sub auspiciile Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) în colaborare cu Societatea Română de Protecție Radiologică (SRPR) și cu sprijinul:
- Universității Politehnica din București (UPB);
- Universității Tehnice de Construcții București (UTCB);
- Universității Babes Bolyai Cluj Napoca (UBB),
- Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH),
- Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN);
- Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice Râmnicu Valcea (ICSI Râmnicu Vâlcea).
implementarea Planului Național de Acțiune la Radon conform HG 526/25.07.2018 şi Ordinului CNCAN 185/22.07.2019.
Sa speram ca se va realiza .
Bibliografie:
- „Natural distribution of environmental radon daughters in the different brain areas of an Alzheimer Disease victim” Berislav Momcilovic & all, Molecular Neurodegeneration – Biomed Central –September 2006
- „Leukemia in Childhood and Adolescenceand exposure to ionising radiation in homes Built fromUranium containing Alum shale concrete” Olaf Alexon & all. Epidemiology March 2002 Vol.13 Nr.2
Adaugă comentariu nou