Elena Bărbos: Secretul acţiunilor de la Produs în Bistriţa Năsăud, Europe Direct şi Rotary Club Bistriţa Nosa - să iubeşti comunitatea din care faci parte!

         Rep.: - E o primăvară frumoasă pentru că, încet-încet, revenim la normal. În ultimii doi ani, deşi primăvara a venit, natura s-a reînnoit, noi am fost mai distanţaţi sau mai izolaţi. În acest an, primăvara aduce lucruri frumoase. Ştiu că în această perioadă aţi avut proiecte deosebite, atât la Asociaţia Produs în Bistriţa-Năsăud, cât şi la Centrul Europe Direct, dar şi la Rotary Club Bistriţa Nosa. Ştiu că eşti implicată în organizarea Târgului de Florii şi de Paşti,  care are loc în aceste zile, dar şi la Târgul de Paște al sașilor bistrițeni - Ostermarkt.

          Elena Bărbos: - Practic, am fost imboldul ediţiei 2022 Ostermarkt, Târgul de Paşti al saşilor. Chiar dacă a fost o ediţie mai restrânsă, cred că a fost una de succes pentru că am reluat acea paradă a costumelor populare, dar şi un mic spectacol de dansuri şi muzică săsească. Nu au lipsit, desigur, meşteşugarii şi artizanii din judeţul nostru sau producătorii de produse agroalimentare. A fost reprezentată şi partea cu meşteşugul specific săsesc, prin intermediul creatoarelor de la Biserica Evanghelică din Bistriţa şi de la Forumul Democat German. Mă bucur tare mult că, iată, după doi ani, am reuşit să readucem  în atenţia publicului acest eveniment – Ostermarkt. Am avut şi anul trecut o ediţie care a promovat doar partea de târg meşteşugăresc.

          Rep.: - Este în plină derulare  Târgul de Paşti, în Piaţa Centrală, de unde bistriţenii vor putea să-şi cumpere produse specifice, atât de gustoase, de la producătorii noştri.

          Elena Bărbos: - Ţi în acest an avem Târgul de Florii şi de Paşte în zona Paştelui ortodox. De Florii, au fost două zile pline de târg meşteşugăresc şi de produse agroalimentare, mai apoi, de marţi,19 aprilie, până sâmbătă după-masă, este Târgul de Paşte, de unde toţi cei interesaţi vor avea posibilitatea să comande şi pe urmă să ridice produsele care să stea pe masa de Paşti.

          Rep.: - Ce cumpără bistriţenii de Paşi? Ce stă pe masa de Paşti?

          Elena Bărbos: - Brânzeturi, produse de panificaţie şi patiserie, cozonaci, carne de miel şi alte derivate din carne de miel.

          Rep.: - La acest târg sunt oamenii locului. Este foarte important să cumpărăm de la producătorii noştri pentru că şi gustul este de acasă, astfel că ne susţinem cumva unii pe alţii şi trebuie să ne susţinem industria locală. De altfel, Asociaţia Produs în Bistriţa-Năsăud a făcut acest târg tocmai pentru a promova produsele locale.

          Elena Bărbos: - Cu siguranţă, aceasta este misiunea asociaţiei noastre de a susţine şi promova producătorii locali, de a promova şi transmite mai departe valorile şi tradiţiile locului.

          Rep.: - Cât timp a trecut de la înfiinţarea asociaţiei şi care a fost evoluţia ei?

          Elena Bărbos: - Asociaţia fost înfiinţată, în acte, în 2015, iar începând cu 2017 a avut un elan ascendent, de când conduc activitatea acesteia. Practic, în ultimii cinci ani ne-am dezvoltat într-un mod spectaculos. Am fost şi suntem prezenţi la numeroase acţiuni, atât în ţară, cât şi în străinătate şi nu am întrerupt activitatea de târguri, expoziţii şi de susţinere a producătorilor şi meşteşugarilor nici măcar în perioada de pandemie. După cum ştiţi, noi chiar în perioada când a început starea de urgenţă am creat acel sistem de livrare la domiciliu de la producătorii care sunt membri ai asociaţiei, iar din momentul în care s-a putut, am organizat târgurile din viaţa reală.

          Rep.: - Site-ul este funcţional şi acum...

          Elena Bărbos: - Cu siguranţă, pot face comenzi toţi cei care doresc pe www.produsbn.ro/shop sau este suficient să intre pe produsbn.ro şi acolo găsesc şi magazinul online.

          Rep.: - Sunt cinci ani de când te-ai alăturat acestui proiect şi de atunci lucrurile s-au schimbat. Ai reuşit să descoperi foarte mulţi oameni frumoşi, producători din judeţul nostru. Ce gamă de produse găsim, de la produsele meşteşugăreşti până la bucatele tradiţionale.

          Elena Bărbos: - Este o sarcină grea pentru că sunt mulţi şi tot timpul uităm pe cineva. Aş aminti doar categoriile de produse şi nu neapărat producătorii, pentru că pe producători îi puteţi întâlni în fiecare sâmbătă în piaţa centrală, la Biserica Evanghelică, între 9 şi 14. Avem următoarele categorii de produse agroalimentare: legume şi fructe, conserve din legume şi fructe, produse de panificaţie şi patiserie, produse din carne şi peşte, produse apicole, uleiuri din seminţe, legume şi fructe deshidratate, ouă, inclusiv ouă de prepeliţă, produse din carne de vânat, ţuica cu mărgele şi vinurile atât de cunoscute din podgoria Lechinţa, brânzeturile şi lactatele. Avem o varietate de produse lactate şi de brânzeturi extrem de apreciate la nivel naţional. În ceea ce priveşte meşteşugurile, cu siguranţă, produsele meşteşugăreşti tradiţionale sau de inspiraţie tradiţională, pentru că artizanii noştri s-au adaptat cerinţelor pieţei actuale, păstrându-şi în acelaşi timp categoria de produse tradiţionale, însă au creat şi linii noi de inspiraţie tradiţională într-un mod adaptat nevoilor şi cerinţelor pieţei actuale. Apoi, avem diversele accesorii, tot aşa, cu inspiraţie tradiţională sau cu tuşe mai moderne inspirate din natură şi din mediul care ne înconjoară, inclusiv cele care utilizează produse reciclate prietenoase cu mediul înconjurător, obiecte din lemn şi obiecte din lemn pictat, diverse accesorii din lemn, lemn sculptat, inclusiv produse realizate prin metode tradiţionale de prelucrare a lemnului, produse din ceramică, ceramică pictată, ceramică decorativă, ceramică cu uz casnic şi produse din lavandă, inclusiv lavandă bio, produse foarte bine reprezentate, împletituri din papură, după metoda tradiţională păstrată din generaţii în generaţii, cusături cu mărgele şi aţă, o bogăţie de meşteşuguri şi de tradiţii păstrate pe care mă bucur că şi le mai însuşesc şi tinerii. Sperăm să fie transmise şi generaţiilor viitoare.

          Rep.: - Vă invităm să treceţi pe la Târgul „Produs în Bistriţa-Năsăud” din centrul Bistriţei pentru a vă pregăti masa şi cu bucate tradiţionale, dar şi pentru a face cadouri celor dragi. Este foarte important pentru că acolo nu sunt cadouri făcute în serie, sunt cadouri făcute cu migală de mâinile producătorilor noştri. Vorbind despre mâinile meşterilor noştri, iată, de curând, aţi promovat meşteşugurile la Institutul Cultural Român din Berlin.

          Elena Bărbos: - Da, aşa este. La invitaţia Institului Cultural Român „Titu Maiorescu”, am participat cu ateliere de artă populară, stand de prezentare şi prezentare de produse locale. Am avut ateliere specifice sărbătorilor pascale de decorat ouă cu mărgele. Practic, ouă cusute cu mărgele, ateliere susţinute de doamna Virginia Linul, apoi ateliere de pictat ouă cu motive săseşti susţinute de meşterul popular Silvia Ţăgorean şi ateliere de împletit coşuleţe pentru ouăle de Paşti şi împletituri de papură, ateliere susţinute de Ileana Silaghi. A fost un proiect care a evidenţiat în mod special caracterul multicultural al judeţului Bistriţa-Năsăud, punând în scenă meşteşuguri specifice comunităţii româneşti, săseşti şi maghiare din judeţul nostru. De asemenea, nu au lipsit standurile de prezentare cu produse locale, atât agroalimentare, cât şi produse meşteşugăreşti însoţite de prezentările specifice pe care le-am realizat şi de care toţi cei prezenţi au fost extrem de încântaţi.  De altfel, produsele au putut fi achiziţionate, astfel că produsele alimentare s-au epuizat.

          Rep.: - Cât de important este să mergem noi în mijlocul unor comunităţi, ca de exemplu, la Berlin. Ştiu că de-a lungul timpului aţi mai avut asemenea proiecte unde am putut arăta ce produse frumoase avem, ca dovadă produsele noastre s-au epuizat. Cât de important este să mergem în alte ţări să fim ambasadori pentru locurile noastre? Probabil că unii, după ce văd expoziţiile, vor veni spre noi. Altfel, dacă nu le-am arăta ce avem de oferit, poate, n-ar veni.

          Elena Bărbos: - Cu siguranţă, aşa este. Arătându-le pe viu, cum se creează anumite produse, ei îşi pot da seama de adevărata valoare a acestor produse. Pentru a realiza un ou cusut cu mărgele ai nevoie de cel puţin o zi de muncă, iar pentru acel produs plăteşti un preţ absolut derizoriu. Dar, în acest mod, lumea îşi dă seama de adevărata valoare a acestor produse realizate manual. Mai apoi, doar astfel putem să le arătăm adevărata faţă a produselor locale şi să mergem cât mai aproape de ei. Produsele pot fi şi degustate pentru a vedea calitatea lor, se pot pipăi şi admira. Doar în acest mod putem să realizăm sau să creăm adevărata imagine a produselor locale. Mă bucur tare mult că avem astfel de invitaţii şi că ele au fost reluate după această perioadă tristă pentru producătorii şi meşteşugarii locali. Aş putea spune că noi ne-am făcut chiar un nume în anii de dinainte de pandemie şi brand-ul „Produs în Bistriţa-Năsăud” era pe buzele multor români, dar şi al celor din străinătate care ne-au cunoscut şi ne-au apreciat. În acelaşi timp mă bucur că, luând cunoştinţă de produsele noastre, cei care odată au prins gustul lor le şi comandă online şi, atât de Paşte, cât şi de Crăciun, am avut comenzi din străinătate pentru produsele noastre, ceea ce este extraordinar.

          Rep.: - Cum ajung aceste produse? Cu firmele de curierat?

          Elena Bărbos: - Sigur că da. Cu firmele de curierat, cu firmele de transport care au rute în acele zone.

          Rep.: - Iată, ce frumos! Bucatele noastre ajunge pe mesele din locuri îndepărtate. Aţi fost pata de culoare şi la târgurile de la Romexpo. Ştiu că şi acolo se aduna multă lume la standul nostru. Mai vin meşteri – ştiu că tu îi cunoşti cam toţi producătorii din judeţ – aşa cum s-a întâmplat cu familia Sereţean de pe Valea Bârgăului care fac pieptare? Mai vin oameni care doresc să se apuce şi să producă ceva. Cum pot lua legătura cu voi? Care sunt condiţiile să poată veni spre voi?

          Elena Bărbos: - Ne pot suna sau pot veni la sediul nostru care este pe str. Dornei, nr. 5, în incinta Casei Argintarului. Programul de lucru, numărul de telefon şi adresa de email pot fi găsite pe site-ul www.produsbn.ro.  Da, în continuare vin artizani, producători de produse agroalimentare şi mici fermieri vin şi continuă să vină alături de noi. Chiar zilele trecute am discutat cu cineva care a început să producă jucării artizanale. Sunt o categorie diversă de mici producători care ni se alătură. Noi ne adresăm în mod special micului producător pentru că el este cel care are posibilităţi mai reduse de promovare şi marketing, nu are departament propriu de vânzări şi către ei lansăm un apel special să ni se alăture, dar nu doar micilor producători ci şi tuturor producătorilor care se simt mândri că produc în judeţul nostru şi ar dori să poarte brand-ul „Produs în Bistriţa-Năsăud” pe produsele lor.

          Rep.: - Împreună, sub acest brand, micii noştri producători sunt o forţă. Tu ai fost prezentă şi în ţară, şi în străinătate, în foarte multe comunităţi. Cu smerenie, ne putem mândri că avem un judeţ cu producători frumoşi.

          Elena Bărbos: - Cu siguranţă. Brand-ul „Produs în Bistriţa-Năsăud” este unul recunoscut atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Să nu uităm că, în 2018, am ajuns şi în Statele Unite unde am avut stand de prezentare şi chiar prezentări şi ateliere în Arizona.

          Rep.: - Foarte frumos. Cu toţii ştim că, dacă bucătăria e bună atunci turistul revine  sau clientul cumpără. S-au înfiinţat puncte gastronomice, am fost şi noi invitaţi la inaugurarea unor puncte gastronomice, însă ideea merge mai departe. Acum, în premieră, te rog să ne spui despre Regiunea gastronomică. Ce înseamnă  o regiune gastronomică?

          Elena Bărbos: - Ideea punctelor gastronomice este una foarte importantă pentru că turistul vrea să guste experienţele şi este modul cel mai util şi facil prin care aceste experienţe pot fi trăite la nivel local. Regiunea gastronomică „Poarta Transilvaniei Bistriţa-Năsăud"  – cum am intitulat-o noi – a fost selectată pentru a fi promovată în cadrul uneia din cele 12 rute de vor fi realizate la nivelul României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este vorba despre traseul gastronomiei tradiţionale. Este un proiect pe care asociaţia l-a iniţiat şi pe are Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud l-a depus pentru a fi selectat spre promovare pe acest traseu al gastronomiei tradiţionale. Avem marea bucurie ca proiectul nostru să fie reţinut pentru finanţare.

          Rep: - Asta înseamnă că oamenii vor şti unde să se oprească. Concret.

          Elena Bărbos: - Da, va fi creat un traseu, vor fi create nişte aplicaţii electronice, dar şi multe alte acţiuni de promovare a acestei rute de gastronomie tradiţională.

          Rep.: - Ştim care sunt punctele gastronomice la care se pot opri sau deocamdată nu?

          Elena Bărbos: - Proiectul pe care noi l-am depus evidenţiază mai multe subzone gastronomice:  Valea Bârgăului – Pasul Tihuţa – Poarta spre Bucovina, aşa cum am intitulat-o noi, în care există trei puncte de gastronomie locală dintre care două sunt active, dar sunt în pregătire şi alte puncte gastronomice. Trebuie să evidenţiem faptul că în această zonă există 28 de produse atestate ca produs tradiţional sau ca produs montan. Apoi, avem subzona Călimani, legătura cu Podişul Transilvaniei, unde există în pregătire un punct de gastronomie locală în vederea autorizării şi există 202 produse care poartă distincţia de calitate „Produs montan”. O altă zonă din cadrul acestei Regiuni gastronomice „Poarta Transilvaniei” este Ţara Năsăudului sau Poarta spre Maramureş, în care se evidenţiază produsele din păstrăv. Avem acolo, pe zona Romuli, Păstrăvăria Rin care are marcă înregistrată pentru o serie de produse proprii pe bază de păstrăv, în special. Sunt în pregătire aproximativ şase puncte de gastronomie pe zona respectivă. În Ţinutul Haiducilor, care asigură legătura cu centrul Transilvaniei, unde avem produse tradiţionale marcă înregistrată, ca de exemplu „Plăcinta de la Runc”. Zona este extrem de bogată în produse lactate, dar şi două produse care poartă distincţia de calitate „produs montan”. O altă poartă spre provincia istorică Bucovina este Ţara Rodnei care are şi ea o subzonă reprezentată în această Regiune gastronomică „Poarta Transilvaniei”. Şi aici sunt în pregătire câteva puncte de gastronomie locală, sunt produse cu specific montan bine reprezentate. Ultima din cele cinci zone pe care le-am integrat în această Regiune gastronomică „Poarta Transilvaniei” este Via Nosenlandia care asigură legătura cu Câmpia Transilvaniei şi a cărui specific este dat de produsele viticole, de vinul împăratului celebru din Podgoria Lechinţa.

          Rep.: - Iată că toate zonele etnografice ale judeţului sunt marcate şi avem lucruri frumoase de oferit.  Aş vrea să vorbim şi despre importanţa Centrului Europe Direct, care ne informează şi pe noi despre oportunităţile pe care le avem în această Uniune Europeană şi câte proiecte frumoase putem accesa dar, în acelaşi timp, face şi lucruri deosebite. Câteva cuvinte despre proiectele actuale ale centrului.

          Elena Bărbos: - Este vorba despre Centrul Europe Direct Bistriţa-Năsăud, un proiect pe care Asociaţia „Produs în Bistriţa-Năsăud” în parteneriat cu Asociaţia Comunelor din România Filiala Bistriţa-Năsăud, îl implementează începând cu 1 mai 2021. Aceste centre sunt de fapt birourile locale ale de informare Comisiei Europene. Birourile de informare în teritoriu sunt ochii, urechile şi vocea Comisiei Europene, transmiţând informaţii chiar aproape de firul ierbii, pentru că avem o acoperire de 99% din teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, culegând informaţii de la cetăţeni despre cum îşi doresc să fie Uniunea Europeană şi Europa viitorului, provocând exerciţiile de democraţie europeană şi implicarea cetăţenilor în viaţa democratică a Uniunii Europene la nivel local, desigur, pentru că suntem un stat membru al Uniunii Europene. Prin urmare, tot ceea ce se întâmplă la nivel micro înseamnă actul de democraţie europeană. Mai apoi, observăm ceea ce se întâmplă şi luăm pulsul locului şi îl transmitem mai departe către instituţiile europene. Am ales să accesăm acest proiect pentru că, după cum spuneam, avem legături strânse în special cu mediul rural, mediu care este mai privat de accesul la informaţii decât zonele urbane. Şi, pentru că vrem să transmitem cât mai corect, coerent şi cât mai aproape de firul ierbii informaţii importante despre programele Uniunii Europene, despre politicile Uniunii Europene, informaţii reale şi adecvate.

          Rep.: - Am participat şi noi, jurnaliştii, la o serie de întâlniri cu Centrul Europe Direct şi, în acelaşi timp, am văzut că sunteţi prezenţi cu informarea atât la firul ierbii, dar şi în rândul tuturor categoriilor, de la elevi până la seniori, pentru a şti şi a afla adevărul, pentru că se vorbeşte atât de mult. Cred că acesta este rolul Centrului, să ne informeze exact despre ceea ce se întâmplă. Ce vă propuneţi pentru perioada următoare?

          Elena Bărbos: - După cum spuneai, ne adresăm tuturor categoriilor de public şi încercăm să creăm o punte între generaţii. Organizăm destul de des ateliere verzi, ca să le spun aşa, ateliere de creaţie, care se adresează, în acelaşi timp, şi tinerilor şi vârstnicilor. Îi pun împreună pentru a schimba idei, informaţii şi pentru a se apropia unii de ceilalţi. În acelaşi timp, am dezvoltat Centrul de Voluntariat European, aşa cum îl numim noi, în care avem peste 40 de voluntari elevi şi studenţi. Unul dintre ţelurile noastre pentru acest an este acela de a implementa activitatea „Adoptă un producător sau un meşteşugar”, pentru că încercăm, cu sprijinul acestor voluntari, să contribuim la dezvoltarea micilor producători. În mod concret, voluntarii vor adopta un producător sau un meşteşugar pe care îl vor susţine şi sprijini, atât în partea de promovare prin mijloacele online, şi în special prin noile canale media, cât şi în partea de estetică a standului, de ambalare a produselor, atât cu idei, cât şi în mod concret, practic. O parte dintre ei sunt chiar elevi ai Liceului de Arte, prin urmare creativitatea lor nu are limite şi, cu siguranţă, va fi un plus pentru producătorii noştri. Mai mult decât atât, o altă parte dintre ei sunt studenţi în cadrul Facultăţii de Geografie a Turismului şi, cu siguranţă, îi pot sprijini cu partea de promovare într-un mod cât mai eficient.

          Rep.: - Da, va fi interesantă această conlucrare dintre experienţa meşterilor şi ideile inovatoare ale elevilor de la Arte, de la Geografie. Un proiect interesant. Câteva cuvinte despre Rotary Club Bistriţa Nosa. Ce reprezintă această asociaţie?

          Elena Bărbos: - Este o asociaţie de voluntariat prin care  oameni inimoşi îşi pun abilităţile – resursa umană şi resursa financiară – în sprijinul comunităţilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în care trăiesc. Ne adresăm atât membrilor comunităţii aflaţi nevoie, cât şi anumitor categorii de persoane care excelează în anumite domenii, sprijinindu-le pentru a continua şi a-şi dezvolta abilităţile şi competenţele. Între proiectele pe care le-am desfăşurat în cursul anului rotarian 2021-2022 au fost proiectul „Şi Eu merg la şcoală” prin care peste 150 de copii din judeţul Bistriţa-Năsăud au beneficiat de un ghiozdan complet dotat cu rechizite. Am mers în special spre copiii cu dificultăţi severe, fie crescuţi de un singur părinte, adică trăind în familii monoparentale, fie orfani, fie copii cu condiţii materiale extrem de precare. Am identificat aceşti elevi cu sprijinul primăriilor din judeţul nostru. Apoi, un alt proiect a fost cel cu cadourile de Crăciun. Tot aşa, o serie de copii din familii cu dificultate au putut beneficia de obiecte de îmbrăcăminte, fructe şi obiecte de igienă atât de necesare lor în preajma sărbătorii Crăciunului. De asemenea, am contribuit la acel fond organizat la nivelul districtului pentru ajutorarea refugiaţilor din Ucraina şi am făcut-o foarte repede, exact în momentul în care s-a constituit acest fond care este gestionat, aşa cum spuneam, la nivelul districtului. Avem în plan şi sprijin la nivel local pentru gestionarea situaţiei refugiaţilor. Mai pregătim un proiect drag nouă intitulat „Aleea terapeutică” care va fi amenajat în curtea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud şi de care vor putea beneficia toţi bistriţenii şi turiştii care trec pragul Complexului Muzeal.

          Rep.: - Ce înseamnă „Aleea terapeutică”?

          Elena Bărbos: - Este un traseu format din diverse secvenţe cu diverse materiale, iar parcurgerea acestui traseu are efecte terapeutice, efecte benefice asupra organismului nostru. Avem în plan şi ecologizarea şi menţinerea  unei părţi din Via Transilvanica pe care Clubul Rotary Bistriţa Nosa a adoptat-o. Este vorba despre un traseu de aproximativ 8 km între Jeica şi Posmuş. Facem acest lucru de cel puţin două ori pe an, primăvara şi toamna, dar şi atunci când este nevoie, dacă există cumva indicatoare sau marcaje de pe traseu care sunt degradate le înlocuim, le  reparăm sau răspundem oricăror nevoi de pe acest traseu. În plus, intenţionăm să realizăm un refugiu pe traseul nostru astfel încât, toţi cei care parcurg Via Transilvanica şi, la un moment dat, ar putea fi nevoiţi să se refugieze din cauza condiţiilor meteo, de exemplu, să aibă unde să o facă. Cam astea sunt proiectele care îmi vin momentan în minte. În cursul lunii decembrie am inaugurat poarta restaurată, pe care tot Club Rotary Bistriţa Nosa a adoptat-o. Este vorba despre poarta aflată în Piaţa Centrală nr. 10, în apropierea Primăriei Bistriţa. Am ales să ne alăturăm proiectului pe care l-a iniţiat Asociaţia Petrus Italus Trust Alianţa pentru Patrimoniul Bistriţean, pentru că am considerat că este un proiect care într-adevăr aduce în lumină frumuseţea arhitecturală a municipiului nostru.

          Rep.: - Elena Bărbos, director executiv Asociaţia „Produs în Bistriţa-Năsăud”, coordonator Europe Direct şi preşedinte Club Rotary Bistriţa Nosa. Un om energic, harnică ca o furnicuţă, cu foarte multe proiecte, mereu zâmbitoare şi cu o energie deosebită. Care este secretul?

          Elena Bărbos: - Secretul este să iubeşti ceea ce faci şi să iubeşti comunitatea din care faci parte.

          Rep.: - Dacă faci ceea ce-ţi place, la ce te pricepi, lucrurile nu pot decât să iasă bine. Ai alături de tine şi echipe frumoase în toate cele trei asociaţii, oameni care îţi sunt mereu alături.

          Elena Bărbos: - Mă bucur că sunt înconjurată şi că m-am înconjurat cu astfel de oameni cu multă creativitate, cu multă dăruire şi ei, la rândul lor, mereu cu zâmbetul pe buze.

          Rep.: - Dacă unii erau mai reticenţi atunci când vorbeam de Asociaţia „Produs în Bistriţa-Năsăud” sau de Centrul Europe Direct, iată că acum chiar şi instituţiile vin şi sunt alături de voi. Cât de importantă este susţinerea autorităţilor în toate aceste proiecte.

          Elena Bărbos: - Este foarte importantă susţinerea autorităţilor pentru că fără ei nu puteam să realizăm ceea ce am realizat şi nu am putea să continuăm demersurile noastre. Cu siguranţă, este importantă şi susţinerea financiară, dar şi susţinerea logistică şi sprijinul moral pe care-l primim din partea autorităţilor, fie că vorbim de autorităţile de la nivelul judeţului sau de autorităţile locale. Aş face un apel către autorităţile publice locale, către primăriile care au membri în asociaţiile noastre şi încă nu s-au decis să devină membri în cadrul Asociaţiei „Produs în Bistriţa-Năsăud”, să o facă cât mai repede pentru că sprijinul lor este foarte important pentru ca membrii comunităţii lor să poată să se dezvolte şi să devină mai competitivi la nivelul judeţului, la nivel naţional şi internaţional.

          Rep.: - Doar împreună putem să promovăm lucrurile frumoase din judeţul nostru. Dacă ar fi să caracterizezi în trei cuvinte judeţul nostru care ar fi acestea?

          Elena Bărbos: - De o frumuseţe naturală extraordinară, cu o bogăţie de tradiţii şi de gastronomie foarte mare.

          Rep.: - N-ai rămas la trei cuvinte, nici eu nu aş putea pentru că avem un judeţ foarte frumos. Îţi mulţumesc, iată, am adus câteva informaţii noi pentru cititorii noştri. Te felicit pentru tot ceea ce faci. Pentru că suntem în preajma sărbătorilor, îţi doresc un Paşte luminos, aşa cum eşti şi tu, să-ţi dea bunul Dumnezeu sănătate. Un mesaj pentru cititori şi cei care vizitează târgurile noastre...

          Elena Bărbos: - Vă doresc şi eu sărbători luminate, cu pace şi cu solidaritate şi vă aşteptăm să susţineţi şi în continuare economia locală.

          Rep.: - Vă mulţumim.