ELENA M. CÎMPAN
DUPĂ O PLIMBARE PRIN BURG
toate se închid şi se deschid la Lucăceşti,
toate poemele - freamăt de codru,
eu freamăt...
bunicul tău - aproape de bunicul meu,
în mintea mea, în amintirea ta...
hei, dar oare noi de ce ne-am atât depărtat?!...
DESTUL
când cărţile erau gata să înflorească,
am spus:
- destul!
când cuvintele gata s-au fost găsit,
am spus:
- destul!
când ne-am întâlnit şi era gata să murim,
am spus:
-destul!
nimeni nu m-a contrazis...
ULTIMA NOAPTE DIN PESCARILOR, PRIMA NOAPTE PE VASILE LUPU
străzile acestea, de neînţeles
nesfârşit -
cândva locuiam pe Romană
mai demult am stat în Puşkin şi-n Eminescu
am avut adresă pe Strada Nouă
dar toate au devenit vechi -
nori de gală, copaci sfioşi,
porumbei nevinovaţi, rătăciţi,
mă-ntreabă:
- dar tu aici cât stai?
niciodată n-am ştiut ce să le spun
şi iar au venit -
numai tu mai mergi la vechea adresă,
mereu la vechea adresă...
PAROLE
am uitat parola
vai!
am uitat toate parolele din viaţa mea
plină de parole -
dar de ce există şi o parolă de plecare
pe care, vai!
mi-o amintesc
în fiecare seară?...
POST- SCRIPTUM
uitaţi-mă!
de ce m-aţi ţine minte?
voi fi o altă poezie
dinainte...
Adaugă comentariu nou