Elevii din clasa a VIII-a A de la Școala Gimnazială Budacu de Sus, ajutoarele Moșului pentru colegii din ciclul primar

Moş Nicolae este o personificare populară a timpului îmbătrânit. El a preluat din calendarul creştin numele și data de celebrare de Sfântul Nicolae, un personaj real, episcop de Myra, apărător al credinţei în Iisus. El a fost recunoscut ca sfânt începând din secolul al XVI-lea, iar data de 6 decembrie celebrată este data morţii sale, în anul 352. Când a crescut, Nicolae a fost dus la școală pentru a studia Sfânta Scriptură, deoarece încă de la vârste fragede s-a arătat iubitor de săraci. Rămas fără părinţi, a folosit averea rămasă de la părinţii săi pentru a-i ajuta pe cei săraci şi pentru a ridica o biserică. Pe zi ce trecea, Nicolae evolua tot mai mult duhovnicește, de aceea i s-a încredințat lui Dumnezeu, apoi a plecat la o mănăstire pentru a se călugări, însă Dumnezeu a avut alte planuri pentru el. Pe durata vieții, Nicolae a propovăduit învățăturile Sfintei Scripturi cu multă sârguință, iar asta l-a făcut să fie foarte îndrăgit de locuitorii orașului. A avut grijă de fiecare om, sărac sau bogat, tânăr sau bătrân, copii și văduve.

În 1087, în timp ce locuitorii creștini greci din Myra au fost subjugați de nou-sosita dinastie musulmană Seljuq, la scurt timp după schisma din 1054 d.Hr., un grup de negustori din Italia, din orașul Bari, a scos oasele majore ale scheletului lui Nicolae din sarcofagul său din biserica greacă din Myra. Oasele sfântului au fost duse la Bari și puse în Basilica di San Nicola. Marinarii din Bari au adunat doar jumătate din scheletul lui Nicolae, lăsând toate fragmentele minore în sarcofagul bisericii. Acestea au fost ulterior luate de marinarii venețieni în timpul primei cruciade și plasate la Veneția, unde a fost construită o biserică a Sfântului Nicolae, patronul marinarilor, pe San Nicolò al Lido. Totuși, astăzi poate fi văzut sarcofagul vandalizat al Sf. Nicolae în Biserica Sf. Nicolae din Myra. Sfântul Nicolae a fost mai târziu revendicat ca un sfânt patron al multor grupuri diverse, de la arcași, marinari și copii. El este, de asemenea, patronul unor orașe importante precum Amsterdam și Moscova.

Lui Nicolae de Myra îi sunt atribuite numeroase fapte bune față de cei săraci și năpăstuiți, dar și miracole, numele său traducându-se prin „biruitor de popor”. Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinților săi, și-a dăruit întreaga avuție celor nevoiași.

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moș Nicolae este povestea celor trei fete sărace, care, neavând zestre, nu puteau să se căsătorească și urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbați înstăriți.

Se spune că Sfântul Nicolae, aflându-le durerea, le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeț de bani. Săculeții au căzut fie în ciorapii puși la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moș Nicolae să fie puse în ghetuțe.

În tradițiile românești, Moș Nicolae apare pe un cal alb, trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, păzește Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină și căldură, ajută văduvele, orfanii și fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor și salvează de la înec corăbierii, apără soldații pe timp de război, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor. De asemenea, există obiceiul să se pună în apă crenguțe de pomi fructiferi în casă, lângă icoane, care să înflorească de Anul Nou. În funcție de crenguța care a înflorit, se așteaptă recolta de fructe în noul an.

În Transilvania, Moş Nicolae este numit Sân-Nicoară şi este unul dintre cei mai populari sfinţi. O legendă ardeleană spune că Sân-Nicoară poate fi văzut în noaptea de Anul Nou în lumina mare, când cerurile se deschid de trei ori.

În tradiţia creştină, Moş Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele decât cu recompensele. Se spune că el îi pedepsea pe cei care se abăteau de la dreapta credinţă, lovindu-i cu nuiaua peste mâini. Conform legendei, în anul 325, Sfântul Nicolae a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, eveniment în cadrul căruia Arie, un preot din Alexandria, a susţinut că Iisus Hristos nu este de aceeaşi natură cu Dumnezeu Tatăl. Deranjat de această afirmaţie, Sfântul Nicolae i-a dat o palmă ereticului, de unde a rămas şi cutuma că cei obraznici să primească o nuielușă de la Moș Nicolae. Sfântul Nicolae a ştiut însă că după ceartă se cere şi mângâiere. De aceea, el le-a făcut multe daruri săracilor, i-a liniştit pe cei întristaţi şi i-a vindecat pe bolnavi.

În religia ortodoxă, Sfântul Nicolae a fost învestit cu rolul de ocrotitor al familiei, de aceea, el intervine în educaţia copiilor. În noaptea de 5 spre 6 decembrie, cei mici pot primi fie o nuieluşă, dacă nu au fost cuminţi, fie dulciuri şi alte daruri, dacă merită. Tradiţia spune că nuieluşa cu care este lovit neascultătorul trebuie să fie de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până de Crăciun, înseamnă că sfântul „a mijlocit” iertarea celui care a fost lovit.

Moş Nicolae a existat ca trup şi suflet, acum el există ca spirit, fiindcă întruchipează bunătatea, credinţa şi generozitatea.

Elevii din clasa a VIII-a A, de la Școala Gimnazială Budacu de Sus au demonstrat esența bunătații în acest an, participând activ ca ajutoare ale lui Moș Nicolae pentru colegii din ciclul primar. Prin gesturi pline generozitate și empatie, acești tineri voluntari au pregătit cu zâmbetul pe buze pachete cu dulciuri, ilustrând nu doar solidaritatea din comunitate, ci și calitatea lor remarcabilă de a împărtăși bucuria și căldura sărbătorilor. Astfel, copiii au adus o rază de lumină și bunătate în sufletele celor mai mici colegi.

Prof. Viorica Voichița Bălan

 Prof. Alina Galaczi

 Școala Gimnazială Budacu de Sus