Greva din educație continuă! Oferta Guvernului nu a fost acceptată!

Joi, 06/01/2023 - 08:27

Comunicat de presă

View the full image

𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐠𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐢̂𝐧 𝐠𝐫𝐞𝐯𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐫: 𝐆𝐫𝐞𝐯𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐚̆!

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, în urma consultării organizațiilor sindicale afiliate, au decis să nu accepte oferta Guvernului.

Oferta a fost discutată cu sindicatele teritoriale, care la rândul lor au consultat membrii de sindicat. Majoritatea membrilor de sindicat, care sunt în grevă, a votat pentru continuarea acțiunii de protest.

PREŞEDINTE, PREȘEDINTE,

Simion HANCESCU Marius Ovidiu NISTOR

***

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, alături de ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Muncii, Marius Budăi, și secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, au prezentat liderilor sindicatelor din Educație ordonanța de urgență pe care Guvernul o va adopta în ședința din 1 iunie, îndeplinind astfel cerințele înaintate în baza mandatelor de negociere prezentate public:

-Creșterea salariului începând cu luna iunie a.c., cu 1.000 de lei brut lunar pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, respectiv cu 400 lei brut pe lună pentru personalul nedidactic din sistemul educațional.

- În noua grilă de salarizare, salariul profesorului debutant/asistent universitar se va raporta la salariul mediu brut din economie și va reprezenta punctul de referință al grilei de salarizare din educație. Majorările salariale potrivit noii grile se vor face etapizat, în maxim trei ani de la intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, prima tranșă reprezentând 40 la sută din valoarea totală a majorărilor.

Textul actului normativ a fost deja publicat în transparență pe site-urile oficiale ale ministerelor Educației și Muncii (Detalii aici: https://www.edu.ro/OUG_salarizare_cadre_didactice_2023)

Coaliția de guvernare face un nou apel la responsabilitate către toate cadrele didactice și întreg personalul care contribuie la buna funcționare a sistemului educațional, pentru a înceta greva și a permite reluarea accesului la educație pentru cei peste 3.000.000 de elevi din România, dintre care aproape 300.000 se pregătesc pentru evaluarea națională și bacalaureat.

sursa: gov.ro

Comentarii

02/06/23 15:28

Iuliu

Gestionarea grevei din educatie aminteste de caretea lui Andre Santini intitulată "Aceşti imbecili care ne guvernează". Căci cum ar putea fi mai bine caracterizată decizia guvernului Ciucă de a aproba într-o ședință extraordinară de guvern convocată în 1 iunie într-o zi liberă, prin Ordonanță de Urgență, majorările salariale etapizate pe 3 ani deși acestea fusese respinse deja în seara zilei precedente. Profesorii care sunt de 9 zile în cea mai mare grevă din ultimii 18 ani, au anuntat continuarea grevei și după ziua de marți, 6 iunie, când se încheie mini-vacanța de Rusalii, invocând un precedent din anul 2018, când domeniul sănătate a fost declarat prioritar iar medicilor li s-a acordat integral mărirea salarială, nu în tranșe. Au trecut 5 ani de zile, oamenii doresc ca și pentru educație să se facă acest efort din partea statului român, să poată să ajungă la salarii civilizate. Cererea profesorilor este de 2.000 de lei brut pe lună. Așa cum la sănătate s-a găsit soluția să se dea într-o singură tranșă mărirea, așa vor și angajații din învățământ.
Cu toate că guvernul a oferit doar jumătate din solicitări, respectiv 1.000 lei brut sumă fixă pentru personalul didactic predare si auxiliar si 400 lei brut sumă fixă pentru nedidactic, presedintele Klaus Iohannis face pe prostul întrebându-se retoric: "După ce Guvernul le-a dat tot ce au cerut, acum in ce temei mai continuă greva?". Ba mai mult, Klaus Iohannis i-a criticat dur pe profesorii grevisti , supărat- nevoie-mare că greva a durat "un pic mult": "„Cum îndrăznește cineva să puna în dificultate examenele naționale? Este o generație întreagă care dă BAC și trebuie să meargă la facultăți. E o generație intreaga care da Evaluare Nationala".

03/06/23 16:55

Iuliu

Motto:
"Căci, atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiţii mişună pretutindeni".
(Psalmul 11 al lui David, versetul 8)

Lipsa de încredere în clasa politică a ajuns la cote alarmante. Soarta învăţământului românesc este decisă de politicieni fără caracter şi cu o educatie îndoielnică. Reamintim că în anul 2008 a fost semnat Pactul pentru Educatie, cu o serie de obiective pentru viitoarea strategie a sistemului de învăţământ astfel încât reforma în educatie sa fie una coerentă. Unul dintre punctele esentiale prevedea introducerea în Pact a alocarii de 6% din PIB pentru învăţământ si minimum 1% pentru cercetare.
Pe baza acestui pact , Ministerul Educației a elaborat Legea 1/2011, supusă unor dezbateri, negocieri, urmate de angajamentul solemn al partidelor că nu o vor modifica.
Actul normativ prevedea obligativitatea alocării anuale a 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare. Nici măcar un singur an această prevedere nu a fost aplicată întrucât guvernele succesive au prorogat anual această obligație pe care o aveau. Inițial, a fost invocată criza economică din acei ani, însă ulterior guvernanții nici măcar nu s-au mai obosit să justifice prorogarea. Astfel, pentru anul în curs este alocat un procent de 2,1% din PIB, cel mai mic de la Revoluție, la care se adaugă sume gestionate de administrațiile locale și sursele de venituri proprii ale unităților de învățământ, astfel că procentajul final este de 3,2% din PIB.
Si nu doar prorogarea acestei prevederi a afectat stabilitatea sistemului educational, ci repetatele modificări ale legii, fie prin alte legi, fie prin ordonanțe de urgență. Legea educației a fost practică hăcuită prin 116 de alte acte normative. Procesul a început timid cu doar două modificări în anul 2011, modificări ce vizau aspecte minore sau remediau unele scăpări ale legii inițiale. Însă deja din 2012, modificările erau de esență. Astfel, a fost permis în continuare universităților mici, cu reputație științifică redusă, să organizeze în continuare programe de masterat sau chiar de doctorat.
În 2014, după ce Klaus Iohannis a devenit președinte acesta a promis în campania electorală o nouă reformă a sistemului de învățământ, proiectul „România Educată”. Abia după șapte ani, Iohannis a publicat proiectul, timp în care numărul modificărilor legislative a crescut constant de la an la an. Un nou proiect de lege a educației a trecut de dezbaterea parlamentară. Rămâne de văzut dacă, după adoptare, va rezista în aceeași formă sau va avea soarta legii 1/2011 .
Ce încredere să mai ai în astfel de politicieni?