( Interviu) Dina Simion: 10 ani de promovare a tradiţiilor, cu Flori Dumitrene. Centrul de Informare Turistică de la Dumitra, veritabil muzeu al frumuseţii

Rep.: - S-a vorbit în ultimul timp tot mai mult despre Centrul de Informare Turistică de la Dumitra. Ce găsim acolo?

Dina Simion: - Eu lucrez la acest centru de doi ani. De când am înfiinţat Ansamblul „Flori Dumitrene” mi-am făcut acasă o cameră tradiţională, unde am colecţionat foarte multe obiecte vechi. Acolo ne întâlneam, făceam repetiţii, deoarece într-un colţ de rai altfel îţi vine inspiraţia. După ce m-am angajat la Centrul de Informare, am reorganizat activitatea. Într-o încăpere mai mare am mutat toate acele obiecte tradiţionale personale acolo şi am creat o cameră tradiţională. În tot acest timp foarte mulţi ne-au trecut pragul, inclusiv de la Televiziunea Română, de la emisiunea „România veritabilă”, sar şi un grup de coregrafi în schimb de experienţă, cu coregraful Bianca Simionca. Avem o Carte de Onoare în care se vede întreaga activitate, carte în care lumea îşi poate spune părerea despre ceea ce vede acolo.

Rep.: - Trebuie să scoatem în evidenţă lucrurile frumoase pentru că, altfel, ne invadează alte lucruri care nu merită.

Dina Simion: - Mie nu-mi prea place să ies în evidenţă, dar tocmai pentru a promova lucrurile frumoase am făcut inclusiv în biserică un anunţ pentru cei care doresc să viziteze şi chiar să doneze obiecte pentru această cameră. Am cerut inclusiv poze vechi şi tablouri. Din păcate, anunţul nu a avut impactul dorit. Dar nu sunt supărată, poate lumea va reacţiona de acum încolo.

Rep.: - Am constatat că foarte mulţi tineri, odată cu trecerea generaţiilor, iau acele poze foarte frumoase, vechi, valoroase, şi le aruncă, iar odată cu ele, dispare şi istoria unei familii.

Dina Simion: - La activităţile „Şcoală după şcoală”, am avut în vizită un grup de grădinari, iar la final, când educatoarea i-a întrebat ce le-a plăcut cel mai mult, o fetiţă a spus: Mie mi-a plăcut că am vizitat muzeul frumuseţii”. M-a impresionat foarte mult.

Rep.: - Da, putem spune că în „Muzeul frumuseţii” sunt lucruri deosebite. Deşi istoria comunei Dumitra este mai mult săsească, voi aţi reuşit să aduceţi aici şi partea românească, costumele populare româneşti, tradiţiile locului. Nimeni nu s-a aşteptat ca la Dumitra să fie una dintre cele mai active grupuri folclorice, Flori Dumitrene.

Dina Simion: - Noi încercăm să nu refuzăm nicio invitaţie, pentru că, dacă nu te duci a doua oară lumea nu te mai caută. În incita acestui centru mai avem şi o bibliotecă cu vreo 7100 de cărţi, avem expuse tablouri cu care eu mă mândresc, pentru că eu am încercat să cos pe hârtie. Avem nişte tablouri cusute de mine, pe hârtie. Am scos la imprimantă tot feluri de modele, iar când vor mai veni copiii să-i învăţăm şi pe ei. Din păcate sunt copii care nu ştiu să ţină acul în mână. Mai facem şi şezătoare şi alte activităţi specifice.

Rep.: - Mereu există foarte multă voie bună. Care este secretul? Pentru că sunt convins că, acasă, fiecare are problemele şi necazurile lui.

Dina Simion: - Aţi mai fost la Dumitra şi ştiţi că toate suntem gospodine, avem case, avem animale, grădină, astfel că femeile sunt foarte ocupate, dar ne facem timp şi pentru această parte frumoasă a vieţii, pentru că ne place să îmbătrânim frumos.

Rep.: - Pentru cei care doresc să viziteze acest centru, unde se află mai exact?

Dina Simion: - Locaţia noastră se află în centrul comunei, vizavi de Primărie. Sunt tot timpul acolo, dar există şi un program afişat, şi îi aştept pe doritorii de furmos care doresc să poposească aici.

Rep.: - Ţi-ai aşezat acolo toată lada de zestre. Deşi nu vrei să te lauzi, gestul tău e foarte frumos, pentru că foarte puţini dintre noi şi-ar fi dus de acasă lucrurile frumoase, valoroase, ca să le expună public într-un centru.

Dina Simion: - Dar, de ce să le ţin ascunse acasă? Acasă prea puţină lume ştia de ele, deşi chiar şi acolo am avut vizitatori. Locuiesc la stradă şi mai poposeau vizitatori chiar şi din Italia. Lucrând la magazin, de multe ori i-am invitat acasă la mine. Dar acum, fiind la Centru, cred că pot promova mai bine această bogăţie. Orice personalitate vine în Dumitra poate vizita centrul. De aici avem alt contact cu oamenii.

Rep.: - La noi în judeţ este foarte cunoscut obiceiul „Cununa grâului”, dar ştiu că voi aveţi un obicei mai aparte.

Dina Simion: - Da, noi am vrea să mai reluăm acest obicei, pentru că se organiza în fiecare an. Este vorba de „Cununa strugurelui”, dar, din păcate, până acum nu am reuşit să-l facem. Dar nu mă las până când nu îl facem. Revenind la grupul nostru de femei. Eu şi cu o altă colegă avem 53 de ani, iar cumătra Domnica are 76. Pot spune că noi toate obiceiurile le ştim de la aceste femei mai în vârstă. Noi în grup nu avem bărbaţi, dar Floarea Şurubetea joacă, în grup, roluri de bărbaţi şi o face foarte bine. De când am fost doar o copilă şi jucam teatru, ea doar aceste roluri le-a avut. Cumătra Domnica doineşte foarte bine, ştie obiceiurile. Aceste femei vorbesc în grai. Nici nu mă gândesc să mă îndepărtez de aceste femei. Deşi la spectacole am invitat şi celelalte femei mai tinere din sat să ni se alăture, deocamdată nu au venit şi nu ştiu de ce. Pentru că este foarte frumos ceea ce facem noi. Deşi ne răpim din timpul nostru liber, reuşim să facem lucruri frumoase. Suntem şi de rugă, şi de fugă.

Rep.: - Da, reuşiţi să promovaţi zona, pentru că în ultimul timp, pe parte culturală, se aud foarte multe despre Dumitra, fapt care în trecut nu era aşa. De când sunteţi voi se aude mult mai mult această latură culturală, dar şi colaborările cu artiştii, cu oameni deosebiţi, care au dat roade frumoase. Împreună aţi reuşit să aveţi o colaborare frumoasă şi este o binecuvântare să ai asemenea femei în grup, care iubesc într-adevăr tradiţiile şi ar fi o bucurie dacă s-ar alătura şi mai tinerele doamne din sat care doresc să ducă această moştenire peste timp.

Dina Simion: - Acest lucru mi-l doresc şi eu, pentru că, după ce noi nu vom mai fi, nu ştiu ce se va alege. Dacă acum nu răspund invitaţiei noastre?

Rep.: - Suntem din ce în ce mai comozi, uităm de tradiţiile noastre, uităm de rădăcinile noastre, iar într-o zi ne vom trezi că nu mai avem ce promova.
Câteva cuvinte despre Turnul slăninilor..

Dina Simion: - Emblema satului Dumitra este Turnul slăninilor din biserică. Fiind un sat săsesc, Turnul slăninilor a fost construit, la început, ca şi turn de apărare, iar pe urmă, aici, saşii îşi conservau slănina, cum s-ar spune acolo era frigiderul satului. Îmi aduc aminte că sâmbăta, la o anumită oră, se trăgeau clopotele şi mergea fiecare şi îşi lua din slănina agăţată în cuie partea lui pentru o săptămână. Şi astăzi se mai păstrează aceste cuie. Bunicii mei au fost băştinaşi în Dumitra, familia Budelecan, şi de la ei ştiu foarte multe lucruri. Din păcate ei nu mai trăiesc, pentru că aş fi putut învăţa de la ei mult mai multe lucruri. La Dumitra se poate vizita Turnul Slăninilor, Biserica de la Cepari şi Tărpiu, Cetatea Petru Rareş, dar şi Crama Harşianu care este, de asemenea, un reper. Domnul Harşianu mi-a fost director şi de la el am învăţat foarte multe lucruri. Îl apreciez foarte mult.

Rep.: - Din păcate, la tinereţe, nu ne ascultăm bunicii şi poveştile lor. Ce îţi propui, în continuare, la Centrul de Informare Turistică?

Dina Simion: - Îmi propun să mai merg în piaţă şi să-mi cumpăr pânzături, pentru că la un moment dat m-am oprit, deoarece am văzut că nu mai am unde să le pun. Dar, pentru că am văzut că lumea admiră aceste lucrări, am hotărât să continui. Au venit două doamne care chiar nu au vrut să intre încălţate, fapt care pe mine m-a uimit. Atunci am hotărât să continui să achiziţionez lucruri vechi, pentru că în târg, la Năsăud, sunt foarte multe. Îmi pare foarte rău că pentru aceste lucruri se cer doar preţuri modice, pentru că acolo se găseşte toată truda lor. Deci, vreau să mă extind, să continuăm cu activitatea culturală cu femeile şi cu copiii din ansamblu. Să dea Dumnezeu să ne împăcăm bine şi să nu ne despărţim, pentru că este foarte greu să rezişti atât de mulţi ani, să nu te destrami. Avem o colaborare frumoasă şi aş vrea ca de sărbătorile de iarnă să mai facem un spectacol. Cumva trebuie să marcăm cei 10 ani de activitate, dar dacă nu se poate acum, cel puţin la anul. Eu am conceput deja ceva frumos. Pe această cale aş vrea să salut toţi dumitrenii, să-i mulţumesc domnului primar Dumitru Bălăjan pentru implicare şi susţinere, să le mulţumesc doamnelor din grup, familiilor noastre pentru că ne susţin, deoarece noi suntem nişte femei ascultătoare şi niciodată nu ne întrebăm bărbaţii când mergem şi unde mergem. Îţi mulţumesc ţie pentru promovare, mulţumesc şi Virginiei Linul şi tuturor colaboratorilor care ne iubesc şi ne promovează, iar în mod special părintelui Pomohaci, care este omul meu de suflet.

Rep.: - Să vizitaţi Muzeul frumuseţii din Dumitra, acolo unde vă aşteaptă o doamnă deosebită. Să nu ne uităm rădăcinile şi neamul.