Ioan Seni, sufletul Astrei năsăudene, la 70 de ani

Ioan Seni este dascălul care în ultimii 25 de ani, ca slujitor la altarul înţelepciunii a păstrat vie flacăra culturii în calitate de preşedinte al Astrei năsăudene. Este cel care a ţinut sute de elevi aproape de cultura tradiţională, de spiritualitatea care se oglindeşte în sufletul ţăranului precum nemurirea în apele repezi ale Someşului. De la Ioan Seni am învăţat ce înseamnă identitatea noastră: o extensie semantică importantă, care păstrează diferite nuanţe ale transmiterii sociale. A avea cultură este identic cu a fi educat, a-ţi cunoaşte rădăcinile, identitatea, civilizaţia fiind un termen care se aplică la modele culturale caracterizate prin heterogeneitate organică şi o structură socială complexă. Una dintre cele mai mari realizări din ultimii ani, este, cu siguranţă, Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare a judeţului Bistriţa-Năsăud, vol. I „Ţara Năsăudului”, Ed. „Napoca Star”, coordonat de prof. Ioan Seni. Dicţionarul realizat de Despărţământul Năsăudean al ASTRA, de fapt de coordonatorul acestuia, vine să întărească cele afirmate de noi, identitatea diversităţii valorii, prin aducerea în faţa noastră a truditorilor pe tărâmul culturii populare, printr-un demers unic, gigant, copleşitor şi cu rezultate care se vor vedea şi peste sute de ani. O carte de căpătâi pentru cei care vor să cunoască istoria spiritualităţii meleagurilor bravilor ţărani zugrăviţi în opera lui Liviu Rebreanu şi George Coşbuc, două repere ale tot ceea ce înseamnă Năsăud. Profesorul de istorie Ioan Seni este cu adevărat, apărătorul spiritualităţii năsăudene. Astra se distinge prin promovarea valorii, fiind un motor a tot ceea ce înseamnă autentic şi calitate. Avem valori incontestabile, avem talente deosebite, care ar trebui susţinute şi ocrotite la nivel de stat, pentru că sunt valori naţionale.
O istorie a sufletului românesc. O istorie a acelui suflet care plânge, speră, se bucură. Asta a conturat Ioan Seni în Colegiul „George Coşbuc”, prin Astra, de-a lungul anilor. Apoi să nu uităm că profesorul Ioan Seni a scos de sub tipar, la Editura Napoca Star din Cluj, volumul „Năsăudenii şi Marea Unire". Cartea este o pledoarie istorică la adresa înaintaşilor noştri care acum nouă decenii au participat la crearea Statului Naţional Unitar Român. Ioan Seni este profesorul care a apropiat sute de „coşbucieni” de istorie. Şi nu e puţin lucru acesta. Să-ţi cunoşti povestea.
Dar, haideţi să cunoaştem şi noi povestea profesorului Ioan Seni. S-a născut la Rebrişoara în data de 5 ianuarie 1946. Este absolvent al Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie; Grad didactic I (Comisia: acad. D-tru Protase, prof.univ.dr. Liviu Maior, insp. şc. George Pop); Locuri de muncă: Rebrişoara (1968-1981); Năsăud (1981-prezent). Cursuri postuniversitare: Informatică – modul III; Consiliere şi orientare; Metode ale gândirii critice. Calificative: FB anual; cu salarii de merit după 1989 şi gradaţii de merit - lunar, începând cu anul 1997 - prezent; Distincţia „Gheorghe Lazăr” II (2006). În anul 2010, anul pensionării sale, a reuşit punctajul maxim pe judeţ, al acordării Distincţiei „Gh. Lazăr” I sau „Excelenţă”, dar în anul respectiv, guvernanţii au tăiat 25% din salariile bugetarilor şi au anulat toate premierile… Acordarea acestor calificative s-a datorat îndeplinirii pe linie profesională a mai multor criterii: activităţi complexe cu valoare instructiv-educativă: pregătirea elevilor – zilnică, la examene finale, olimpiade şi concursuri şcolare; performanţele la nivel de judeţ l-au îndreptăţit să conducă delegaţia judeţului BN la faza naţională a olimpiadei de istorie la Râmnicu Vâlcea şi Piatra Neamţ; Activităţi pe linie cultural-educativă: concursuri cultural-artistice, festivaluri, spectacole, expoziţii, sesiuni ştiinţifice, lansări de carte; Prezenţa la sesiunile ştiinţifice sau lansările de carte, pe plan local, judeţean sau naţional s-au datorat societăţii culturale Despărţământul Năsăud Astra, al cărui preşedinte este din anul 1990, Primăriei Năsăud cu care a colaborat atât în calitate de referent cât şi de moderator, cât şi filialelor din ţară ale ASTREI (Sibiu, Iaşi, Blaj, Baia Mare, Arad, Braşov, Sf. Gheorghe, Constanţa, Vişeu, Sângeorzul de Pădure..), sau a altor ONG-uri culturale – „VRR” Cluj-Napoca, „Limba Noastră cea Română” Chişinău; colaborări la reviste sau periodice de cultură şi opinie; obţinerea de diplome relevante – la nivel local, judeţean, interjudeţean şi naţional. Cu formaţia de Căluşari a Colegiului a obţinut numeroase premii şi diplome la festivaluri – Caracal, Geoagiu, Orăştie, Dej, Blaj, Pasul „Prislop”, Bistriţa, Beclean, dar şi Ilva Mare, Rebrişoara, Leşu, Şieu, Sângeorz-Băi, Telciu…; Susţinerea maialului elevilor năsăudeni cu formaţia de căluşari pe care a menţinut-o cu insistente eforturi mai mult de 25 de ani (1986-prezent), reuşită datorată şi susţinerii temporare a coregrafilor Fl. Persecă, Buta V. şi Cristi Mâti, precum şi a directorilor interesaţi pe această linie: Gh. Pleş, Adriana Lupoaie, Ioan Tebieş, Steluţa Vâju şi Dorel Coc; Donaţii de carte şi organizarea Taberei internaţionale „Acasă la noi”, cazând copii din R Moldova în familii de buni români din ţinutul năsăudean, în anii 1997 (Maieru, Ilva Mare, Măgura Ilvei), 2003 (Năsăud, Rebrişoara, Nepos, Feldru, Ilva-Mică, Leşu şi Ilva Mare), 2004 (Năsăud, Salva, Coşbuc, Telciu şi Sângeorz-Băi), 2005 (Năsăud, Rebra, Rebrişoara, Nepos, Feldru, Ilva Mică, Poiana, Măgura, Ilva Mare, Lunca Ilvei), 2008 (Dumitra), 2009 (Maieru şi Ilva Mare), 2011 (Ilva Mică, Rodna, Romuli), 2012 (Grup Şc. „Sf. Maria” Bistriţa) fiind ajutat de Şcoli, Primării, Biserici, Prefectură, CJ, Insp. Şc. Jud., Primăriile Bistriţa şi Năsăud, Casele memoriale, muzeele din judeţ etc. Tot împreună cu şcolari şi adolescenţi locali şi cei de peste hotarele ţării a organizat trei ediţii ale Deniilor Eminescu, prilej cu care s-au dezvelit şi busturile lui Eminescu şi Veronica Micle la Năsăud (2001; 2002); Are colaborări cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, Complexul Muzeal Judeţean, Centrul de Cultură al Judeţului, Casa Corpului Didactic, Muzeul Grăniceresc, Bibliotecile Academiei şi „Veronica Micle”, Casa de Cultură Năsăud, Casele memoriale „George Coşbuc” şi „Liviu Rebreanu”, Muzeul „Cuibul visurilor” Maieru şi Muzeul „Etno” Feldru - în acţiunile educative la nivelul comunităţii locale şi judeţene. S-a creat în anul 2005 Asociaţiei Profesorilor de Istorie din România cu filiale în toate judeţele ţării. Subfiliala Năsăud l-a avut ca lider pe prof. Ioan Seni, care este şi preşedintele Societăţii culturale Despărţământul Năsăud al Astrei. O susţinere specială a reuşit, alături de medicul Gh. Traian Dascăl – membru fondator al Astrei, în dezvelirea bustului Eminescu – la Năsăud (2), Chiueşti – jud. Cluj, Cristeştii Ciceului, Lechinţa; a statuii lui Ferdinand I Întregitorul - la Năsăud şi Beclean; a monumentelor Coşbuc, Rebreanu, Lupa Capitolina, Karoly Torma, Andrei Mureşanu, Ioan Creangă, Petru Rareş – la Cristeştii Ciceului; bustul lui Avram Iancu - la Năsăud; a lui Iuliu Hosu – la Dej; N. Drăganu – la Zagra; Iulian Marţian – la Mintiu; Solomon Haliţă – la Sângeorz-Băi; Iustin Ilieşiu – la Maieru; Lupa Capitolina – la Năsăud, Cristeştii Ciceului, Leşu, Dej..) etc; Prin contribuţii concrete a reuşit dezvelirea unor plăci comemorative: Iuliu Moisil, Virgil Şotropa, Iulian Marţian, Placa grănicerilor, Placa Astrei – la Năsăud şi a colaborat la dezvelirea altora în ţinutul someşan: Sever Pop – la Poiana Ilvei, Nicolae Drăganu – la Zagra; Ignaţiu Seni, Anton Precup, Iacob şi Ioachim Mureşanu, Ştefan Lupu, G-l Onişor Cârcu – la Rebrişoara; Iuliu Bugnariu – la Coşbuc; Liviu Rebreanu – la Ilva Mare şi Măgura Ilvei; Valer şi Laura Seni - la Monor etc. Colaborează la monografia Năsăudului cu capitolele despre: Militarizare, Revoluţia de la 1848, Năsăudenii şi Marea Unire din 1918, Despărţământul Năsăud al Astrei; Lucrează la Monografia Văii Gersei şi Monografia Astrei. Coordonează cercetarea şi documentarea pentru Dicţionarul personalităţilor ASTRA editat de conducerea ASTREI Centrale. Prin cenaclul Astrei năsăudene „Iacob Mureşanu” a stimulat creativitatea tinerilor liceeni năsăudeni încât unii dintre ei şi-au văzut creaţia tipărită la Sibiu, Blaj, Cluj-Napoca sau Iaşi; Pentru Festivalul ilvean de colinde şi datini a oferit, în calitate de preşedinte al Astrei năsăudene, diplome şi premii pentru formaţiile, instructorii, directorii de cămine culturale şi primarii localităţilor ilvene: Lunca Ilvei, Ilva Mare, Măgura, Poiana, Leşu şi Ilva Mică. Concursul interdisciplinar „Dr. Paul Tanco”, iniţiat de Astra năsăudeană în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean i-a oferit prilejul să-l sprijine pe directorul Concursului – prof. dr. Gh. Pleş în a asigura premii şi diplome pentru câştigătorii claselor IV-VIII care s-au întrecut prin probe exigente de limba şi literatura română şi matematică. Adunările anuale ale Despărţământului Năsăud al Astrei i-au prilejuit noi posibilităţi de a spori imaginea şcolii în care lucrează şi a comunităţii în care trăieşte. A publicat peste 100 de articole, însemnând studii, recenzii, referate, comunicări şi a obţinut peste 60 de diplome de merit, de excelenţă sau de onoare, atât pe linie de învăţământ, educaţie şi cultură, precum şi de la alte asociaţii culturale şi unităţi administrative locale, în primul rând ASTRA, unde a obţinut medalia jubiliară Astra 150, premiul pentru literatură „Octavean Goga” pe anul 2011 şi calitatea de Membru de Onoare al Asociaţiunii (2011); A fost profesor metodist la nivelul Insp. Şc. Jud., oferind asistenţă pedagogică colegilor mai tineri din Telciu, Rodna, Sângeorz-Băi, Mititei, Năsăud, Feldru ş.a., şef de catedră în liceu, membru în Cons. Consultativ al IŞJ, membru în Consiliul de Administraţie al Colegiului… În calitate de preşedinte al Desp. Astra Năsăud acordă anual premii şi diplome în toate şcolile năsăudene elevilor performeri care obţin media anuală „cea mai mare” pe profil: informatică, filologie, şt. naturii, pedagogic, silvic, economic, gimnaziu, începând din anul 1995.
A ajuns la Odesa (2011) cu Deniile Eminescu, la Cernăuţi (2012) cu Simpozionul internaţional al românilor de pretutindeni; În ultimii ani a organizat Adunarea Anuală a Astrei pe ţară la Năsăud (2010), a participat la adunările jubiliare "Astra 150" la Blaj, Sibiu, Sângeorzul de Pădure; la Congresul românilor de pretutindeni - Alba Iulia (2011); a organizat adunările anuale ale Desp. Năsăud la Rodna (2010) şi la Năsăud - Muzeul Grăniceresc (2011); a primit în judeţ Tabăra internaţională Acasă la noi, în 2011, cu copii de la Chişinău şi Anenii Noi (Nistru) cazaţi în familii la Rodna, Ilva Mică şi Romuli (copii din Skopje - Macedonia), iar în 2012, cu copii din Tighina (Liceul "Alexandru cel Bun") şi Chişinău (Liceul "Principesa Natalia Dadiani") la Bistriţa - cazaţi la Grup Şc. "Sf. Maria", prin grija CJ BN; a primit pt o săptămână delegaţia universitarilor de la Cahul care au încheiat un parteneriat cu UBB, extensia Năsăud, fără să mai amintim lansările de carte de la Năsăud, Dej, Beclean, Cluj-Napoca. Atâtea lucruri frumoase realizate numai prin combustie sufletească şi voluntariat astrist... Ioan Seni e contaminat de spiritul cărturăresc năsăudean al astriştilor de altădată şi demonstrează că se poate, în condiţiile în care aflăm că-şi îngrijeşte cu pricepere livada şi via, cercetează în arhive şi scrie, răspunde cu plăcere şi căldură membrilor ASTREI atât pe plan intern cât şi extern...
Nu pot decât să-i doresc să păstreze viu spiritul culturii năsăudene. Şi, împreună cu redacţia noastră să-i arătăm preţuirea prin acest supliment aniversar, la 70 de ani. La mulţi ani!