Istoria Regelui Brazilor

Ţara Bârgaielor este cea care a dat spiritualităţii româneşti unul dintre cei mai importanţi brazi. Regele Brazilor a intrat în legendă cu mulţi ani în urmă, fiind un molid candelabru care a avut o înălţime de 20 m. Monument al naturii, situat în apropierea vârfului Ţepea, ceea ce ne duce cu gândul la Vlad Ţepeş, nu departe de Fântâna Iancului şi drumul romanilor, Regele Brazilor a găzduit la umbra lui cel mai important festival din acest colţ de ţară, „Regele Brazilor”, ce s-a derulat începând cu anul 1968, la iniţiativa regretatului Alexandru Misiuga. Scriitorul Niculae Vrăsmaş prezintă istoria acestui brad şi a evenimentelor ce s-au derulat sub patronajul spiritual al acestuia în monografia „Un brad intrat în legendă. Regele Brazilor în literatură şi folclor”, apărută la Editura Eikon. O multitudine de date găsite în documentele vremii, în presă, dar şi la oamenii de pe aceste meleaguri sunt prezentate cu minuţiozitate, fiind însoţite de fotografii care ilustrează bogata activitate culturală a celor nouă ediţii derulate la Valea Străjii şi, apoi, a celorlalte zece care au avut loc începând cu anul 2001 la nivel internaţional.

Povestea molidului candelabru a devenit legendă începând cu 4 martie 1977, când arborele secular a fost răpus de o năprasnică furtună, însă numele lui a rămas în conştiinţa bârgăuanilor. Bradul este prezent în mitologia poporului nostru, însoţind omul de la naştere la nuntă, dar şi la înmormântare, fiind prezent în casa acestuia şi la marile sărbători de peste an. Niculae Vrăsmaş are meritul de a integra în cartea sa toate lucrurile frumoase şi valoroase despre acest festival, fapte promovare şi în literatură de personalităţile bârgăuane, amintind aici pe Teo Vrăsmaş, Ioan Cernucan sau Eudochia Vonica Ghiţa. Bradul este prezent şi în hora oii, interpretată de rapsodul Ioana Orban din Mureşenii Bârgăului.

Fiecare ediţie este bogat conturată, atât prin membrii juriului, fiind prezenţi de-a lungul timpului oameni importanţi ai folclorului precum compozitorii: Tudor Jarda, Mircea Neagu, Zaharia Popescu şi Ludovic Paceag, sau omul de radio şi folcloristul Dumitru Vârtic. Prima ediţie începea prin recitalul privighetorii din Leşu, Maria Precup şi a fiicei acesteia, Mărioara.

În anul 1968, locul I este cucerit de Maria Şogorean, de-a lungul timpului nume mari ale folclorului românesc fiind premiate aici, amintind pe regretata Valeria Peter Predescu sau pe bârgăuanca Ioana Hangan. Dacă primele nouă ediţii au fost cu caracter de concurs la nivel naţional, începând cu anul 2001, festivalul capătă statut internaţional prin Prundu Bârgăului, în Parcul cu Castani fiind prezente formaţii din Ucraina, Basarabia, Bulgaria, Ungaria, Franţa, Italia, Cipru, Turcia, Georgia şi India.

Monografia găzduieşte gândurile cronicarilor vremii, amintind aici pe Pompei Ştefănescu, Sever Ursa, Veronica Holban, Balla Andrei, Ion Moise, Dumitru Andraşoni, Gavril Moldovan, Victor Ştir, Denisa Seleuşan, Tiberiu Irimia. De-a lungul timpului şi-au adus aportul la acest festival, printre solişti, şi Viorica Ardelean, sora Corneliei Ardelean Archiudean, câştigătoare a medaliei de aur în anul 1973. O fotografie document este şi cea în care Valeria Peter Predescu se află alături de fetele din grupul ei, originare de pe Bârgău: Cristina Bugnari, Oana Cioncan şi Maria Pavelean. Leon Raţiu, directorul festivalului, Arghir Ciupa, maestrul Dumitru Ciupa, Ioana Suciu – directorul Căminului Cultural, coregraful Teodor Giurgiuca, George Vlad – director Palatul Copiilor, Ilie Vlad – primar, inspectorul Ioan Costea, cu toţii sunt prezenţi în cartea care oglindeşte povestea festivalului.

Niculae Vrăsmaş aduce, prin acest volum, un omagiu tradiţiilor populare româneşti, abordând cu talent şi dragoste cultura populară din Ţara Bârgaielor. Inginer de profesie, autorul nu este la prima carte editând până acum volumele „regele Brazilor şi folclorul”, „Prundu Bârgăului – o vatră străveche” şi „Jurnale paralele – Radu Petrescu văzut de un elev de-al său”. Prin această lucrare, despre semnificaţiile culturii ce are ca centru Regele Brazilor, Niculae Vrăsmaş se înscrie în rândul monografiştilor care se apleacă cu respect spre cercetarea folclorului nostru.