LA MULŢI ANI, DOMNULE PROFESOR SEVER URSA!

Personal, îmi este greu să mă înfăşor în cuvinte la adresa domnului profesor Sever Ursa, nu că nu le-aş găsi, ci pentru că mă văd prea sărac pentru a creiona, chiar şi vag, imaginea unui om care îmi aduce atâta emoţie. Astăzi, când pofta de parvenire a devenit principiu de viaţă, când banul otrăveşte sufletele cu veselă nonşalanţă, când morala strămoşească este slăbiciune şi zâmbet condescendent, se mai găsesc oameni care înnobilează locurile prin care trec. „Iată un om”, spunea Napoleon, referindu-se la Goethe, iar eu, cu permisiunea dv. spun, iată un om aici, la Maieru, lângă noi, un om care, printre toate celelalte, a pus istoria strămoşilor pe masa fiecărui măierean. Un om în care n-am văzut strop de invidie, de mândrie, de egoism, un om în care inteligenţa nativă semănată în aerul tare al înălţimilor cătunene, a ridicat, prin trudă şi har de sus, cel mai grandios sentiment uman, acela al iubirii de Dumnezeu şi de aproapele, aici unde ajung doar marii luptători care văd propriul sacrificiu o necesară datorie.

La mulţi ani, domnule profesor Sever Ursa pentru cei 78 de ani care au trecut aşa cum au trecut, cu dureri, lacrimi şi împliniri, este o viaţă de om aşa cum a fost şi aşa cum îşi numea propria viaţă, Nicolae Iorga, o viaţă care a traversat vuietul vremurilor cu capul sus, fără compromisuri şi fără delăsare.

Aţi cunoscut o copilărie dificilă, între 1940-1945 aţi fost refugiat, împreună cu părinţii, în Bucovina, mai pe urmă în părţile Aradului, tatăl dv. a fost rănit pe frontul răsăritean iar mama a fost bolnavă. Între 1948-1952 aţi absolvit, ca premiant, Liceul Pedagogic din Năsăud, iar în 1956 aţi terminat Facultatea de Filologie din Cluj, cu diploma de profesor de limba şi literatura română, printre cei dintâi. N-aţi urmat o carieră universitară pentru că prigoana politică comunistă asupra tatălui dv. nu v-a permis. Din 1 august 1956, timp de doi ani v-aţi ocupat de casa din Prislop a familiei Rebreanu şi aţi lucrat la reconstituirea şi întemeierea casei memoriale de aici, ca întâiul muzeograf. În 1958, la Maieru, v-aţi căsătorit cu devotata învăţătoare Doina Sângeorzan, şi aveţi doi băieţi, Liviu, profesor de sport la Maieru, remarcabil specialist în volei, cu spectaculoase rezultate, şi Ovidiu, lector universitar la Cluj. Muzeul „Cuibul Visurilor” de la Maieru este ctitoria dv. acest mare focar de cultură al Văii Superioare a Someşului, care are şapte secţiuni distincte, cu peste 3.600 de obiecte şi documente, unele de mare valoare, şi o bibliotecă proprie cu peste 6.ooo volume, din donaţii. Aţi înfiinţat încă din 1967 revista şcolară „Cuibul Visurilor”, iar în iunie 1974 aţi reânfiinţat Societatea Culturală „Liviu Rebreanu”, pe baza documentelor vechii Societăţi. Aţi fost selecţionat de 11 ori în Comisia Centrală a Concursului tradiţional „Mihai Eminescu”, ca examinator, drept urmare a prestaţiei profesionale de excepţie. Sunteţi Cetăţean de Onoare al Maierului din 1995 şi Cetăţean de Onoare al Năsăudului, din 2008. În mai 1996 aţi reînfiinţat revista „Cuibul Visurilor”, cu mare impact pentru întreaga zonă. Aţi publicat peste 200 de articole, reportaje, studii, recenzii .Aţi debutat publicistic în septembrie 1956, cu reportajul „În satul lui Ion”, publicat în octombrie în „Gazeta literară”. Aţi publicat volumele „Bistriţa-Năsăud, vatră folclorică”, coautor, în 1979, „Muzeistica şcolară”, în 1982, „Constelaţia Liviu Rebreanu”, în 1994, „Omagiu lui Liviu Rebreanu”, în 2006, „Poezii de Iustin Ilieşiu”, antologie, în 2006, „Vasile Rebreanu, dascăl şi folclorist”, „Sfinte firi vizionare”, în colaborare, în 2.ooo. Aţi fost directorul Şcolii Generale Maieru, din 1984 până în 1990 când v-aţi pensionat şi conduceţi în continuare muzeul de mare impact rebrenian, „Cuibul Visurilor” şi revista cu acelaşi nume. Aţi fost distins cu premiul ASTREI în 2003 şi sunteţi preşedintele de onoare al Societăţii Scriitorilor Bistriţeni, din anul 2007 şi aţi fost decorat, printre altele, cu Ordinul Muncii clasa a treia, în 1981 şi Meritul Cultural clasa a treia, în 2006. Ei bine, pentru toate aceste clipe de viaţă, vă mulţumim şi vă urăm de ziua dv. de naştere, 8 martie, viaţă îndelungată plină de bucurii, alături de distinsa dv. soţie, doamna Doina, de cei doi băieţi, Liviu şi Ovidiu şi de întreaga familie.

Dumneavoastră domnule profesor Sever Ursa sunteţi o stare de spirit, sunteţi, aşa cum am stabilit, patriarhul cultural al Maierului şi aşa veţi rămâne pentru noi toţi şi pentru cei care vor veni după noi.