Lucruri pe care trebuie să le știe orice proprietar despre certificatul energetic

În momentul în care încerci să închiriezi sau să vinzi o casă, te lovești de câteva obligații, printre care și cea a eliberării unui certificat energetic. Conform legii 372 din 2005 și a legii 159 din 2013, certificatul energetic este un document obligatoriu pentru majoritatea clădirilor care se vând sau se închiriază. Practic, aproape niciun contract de vânzare-cumpărare sau închiriere nu se poate încheia legal fără să aibă atașat un certificat de performanță energetică (sunt câteva categorii de imobile exceptate, dar foarte puține). În caz contrar, contractul poate fi supus nulității relative și atacat în justiție.

Din fericire, obligația de a achiziționa un certificat energetic nu este una foarte costisitoare, nici ca  timp, nici ca bani. Dacă ești înarmat cu câteva informații utile, în general în București și Ilfov, dar și în alte localități din țară poți obține acest document în doar 24 de ore.

Ce trebuie să știi despre certificatul energetic?

1. Poate fi eliberat doar de un auditor energetic atestat. Un astfel de specialist este găsit foarte ușor direct pe site-ul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Este bine să te orientezi spre un auditor care se află în apropierea locuinței ce urmează a fi certificate, deoarece acesta va trebui să se deplaseze pentru a analiza detaliile clădirii.

2. Nu este obligatoriu chiar pentru toate imobilele. Deși în general toate clădirile care sunt locuite au nevoie de un certificat energetic și același lucru este valabil și în cazul clădirilor în care se desfășoară activități umane, există și clădiri care sunt scutite de necesitatea existenței unui certificat de performanță energetică. Cei care dețin clădiri independente ce nu au mai mult de 50 de metri pătrați, clădiri care nu sunt utilizate mai mult de 4 luni pe an sau monumente protejate și lăcașuri de cult, nu trebuie să posede un certificat energetic.

3. Prețurile pentru un certificat energetic la nivel național au scăzut mult. De exemplu, pentru un apartament în București sau județul Ilfov, în general prețul certificatului energetic este de circa 200 de lei. Partea bună este că, odată eliberat un astfel de certificat de performanță energetică, acesta are o valabilitate de 10 ani. Singura situație în care poate fi nevoie de un alt document este cea în care se modifică semnificativ eficiența energetică a imobilului. Dacă vă modernizați locuința, este în interesul dumneavoastră să solicitați un alt act, având posibilitatea încadrării într-o clasă energetică superioară (deci o valoare de piață mai mare).

4. Deși documentul este unul relativ simplu, cu doar câteva detalii pe el, acesta se întocmește pe baza unor metodologii complexe de calcul. Auditorii energetici atestați țin cont de o mulțime de detalii în momentul în care redactează un astfel de certificat, cum ar fi orientarea cardinală a locuinței, tipul instalațiilor de ventilare, destinația, sursa de alimentare cu căldura, diversele dotări, precum existența unor surse regenerabile de căldură, modul în care este care este izolată sau sistemul de iluminat etc.. Practic, orice element care contribuie la consumul de energie dintr-o clădire contează.

5. Clasa de eficiență energetică poate să influențeze prețul clădirii. Certificatul energetic nu este un simplu document de analiză, ci poate fi un instrument excelent pentru creșterea prețului clădirii, atâta vreme cât aceasta are un consum mic de energie.

Pentru mulți, certificatul energetic poate să pară un moft. De fapt, este un document extrem de important, care nu doar că reușește să stabilizeze prețurile unor clădiri, ci are un impact semnificativ asupra mediului înconjurător. Scopul principal al certificatului energetic este acela de a genera statistici referitoare la modul în care se consumă energia în clădirile de locuit, în așa fel încât să se poată lua măsuri pentru reducerea consumului energetic și împotriva emisiilor de CO₂ din aer. Puțini oameni știu că nu mai puțin de 40% din poluare este generată de clădiri, așadar, este în responsabilitatea noastră să o reducem.