Municipalitatea vrea să pună în valoare Cetatea medievală a Bistriţei, cu fonduri europene

Consilierii municipali au aprobat, în şedinţă extraordinară, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie a proiectului „Cetatea medievală Bistriţa- Punerea în valoare a patrimoniului cultural”. De asemenea, a fost votat şi Acordul de parteneriat dintre municipalitate şi Biserica Evanghelică C.A., asta pentru că în proiect este cuprins și Turnul Dogarilor, proprietatea Bisericii Evangelice CA. Pentru acest proiect, municipalitatea va solicita finanţare prin Programul Operational Regional 2014 – 2020, Apelul de proiecte POR / 2016 / 5 / 5.1 / 1.

Proiectul are în vedere promovarea turismului cultural, legat de spaţiile multifuncţionale din oraş, pe traseul vechiului zid de imprejmuire al cetăţii medievale Bistriţa, zonă din oraş care poate găzdui programe culturale specifice, adaptabile la implicarea în dezvoltarea circuitelor turistice locale sau internaţionale.

Pilonii proiectului vor fi două categorii de obiecte arhitecturale şi anume fragmentele din zidul cetăţii medievale păstrate până în prezent şi Turnul Dogarilor, capabile să furnizeze o gamă diversificată de oferte vizând desfăşurarea unor evenimente şi implicarea unui număr mai ridicat de vizitatori sau participanţi (activităţi în aer liber, punerea în valoare a tradiţiilor, meseriilor şi obiceiurilor întruniri, etc.) într-un mediu ce poate accepta coexistenţa istoriei şi a civilizaţiei moderne.         

Cetatea Bistriţa este un ansamblu urban fortificat, fragmentele zidurilor păstrate în zona străzii Bistricioarei şi Dogarilor, împreună cu Turnul Dogarilor sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice ca obiective de interes naţional.

Cetatea Bistriţa este delimitată în prezent de artere de circulaţie majora, şi anume străzile Bistricioarei, Liviu Rebreanu, Ecaterina Teodoroiu, Dogarilor, Mihai Eminescu şi Bulevardul Republicii, cuprinzand perimetrul Centrului Istoric al municipiului Bistriţa.

Principalele intervenţii vizează lucrări de consolidare a structurii de rezistenţă, de restaurare faţade şi spaţii interioare, recondiţionare învelitori, tâmplării, înlocuire pardoseală, executarea tuturor instalaţiilor interioare la Turnul Dogarilor. De asemenea, se propune restaurarea complexă a fragmentele de zid originale păstrate la o serie de adrese precum gardul de incintă de pe latura de nord-est de la Protopopiatului Ortodox (Piaţa Unirii nr.9), gardul de pe latura de vest a parcelei din strada Liviu Rebreanu nr. 59 (Direcţia Muncii Bistriţa), pe strada Liviu Rebreanu (unde se află vechiul perimetru al Porţii Lemnelor), str. Ecaterina Teodoroiu, între str. Barbu Lăutaru şi spaţiul din faţa Casei de Cultură (fragmente cuprinse în zidurile caselorşi a gardurilor), str. Dogarilor etc.

           În plus, va fi marcat unui traseu turistic istoric şi cultural multifuncţional pe o lungime de 2,5 kilometri. Lucrări de amprentare supraterană a traseului zidului Cetăţii cu elemente decorative din Corten, piatră naturală şi lemn, lucrări de amprentare a traseului zidului cetăţii la nivelul de călcare, lucrari de amplasare mobilier urban, amplasare statui şi amenajare spaţii verzi şi puncte de interes pe traseul turistic al zidului cetăţii, amenajarea exterioară a curţii aferente Turnului Dogarilor, prin realizarea unui amfiteatru în aer liber şi a platformei multifuncţionale pentru exprimarea polivalentă a generaţiei tinere sunt alte intervenţoo propuse prin proiect.

           Potrivit documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie, valoarea  estimată a investiţiei este de 16,848 milioane lei. 

***

Turnul Dogarilor este singurul turn care s-a păstrat din cele 18 construite pe zidul de apărare al Cetăţii, atribuit breslei dogarilor. Realizat din piatră, are o înălţime de 25 de metri, cu ziduri groase de 1,5 metri. Turnul are 3 nivele. Intrarea se face printr-o uşă cu ancadrament de piatră în arc frânt. O legendă spune despre o reţea de legătură care pornea de aici, prin canale subterane, făcând legătura cu Biserica şi cu restul Cetăţii, oferind refugiu în caz de asediu. Acest turn era apărat de breasla care i-a dat de altfel şi numele fiind dublat în partea vestică de un bastion special amenajat pentru artilerie, în actuala zonă de acces spre parc. In anul 1863, Zidul Cetatii şi celelalte turnuri au fost dărâmate. Singurul, Turnul Dogarilor a rămas, având diferite întrebuinţări de-a lungul timpului.

În anul 1968, Turnul Dogarilor a fost restaurat, primind aspectul actual. 

 

Comentarii

05/08/16 10:55
Vizitator

Exista riscul sa se adauge noi kitschiuri sau lucruri inutile la fel cum s-a intamplat cu restaurarea pasajelor unde a fost denaturat tocmai adevarul istoric (vezi copertina inutila de sticla din Pasajul Macelarilor). De aceea trebuie avuta mai multa grija pentru pastrarea si punerea in valoare a datului material si spiritual atata cat vine din istorie. Iata ce spunea Nicolae Iorga in lucrarea sa intitulata „Neamul romanesc in Ardeal si Tara Ungureasca la 1906 ” despre pastrarea trecutului istoric al Bistritei: "Bistriţa nu este nici pe departe o Sighişoară , căci n-a păstrat din zidurile ei decât ce se mai vede în marginea râului printre copacii bătrâni ai unei frumoase plimbări şi din trecut nu-ţi vorbeşte nici un alt martur decât biserica de pe care tocmai se rădea , În călătoria mea din urmă , spoiala neagră a veacurilor , care aminteşte mai mult decât pătează". Aviz celor care dupa incendiul din 2008, au vopsit turnul Bisericii Evanghelice cu vopsea lavabila!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5