Ce au descoperit arheologii de la Complexul Muzeal Bistrița la Turnul Dogarilor

Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud a efectuat, în lunile iunie-august 2025, cercetări arheologice preventive în municipiul Bistrița, în cadrul proiectului „CETATEA MEDIEVALĂ BISTRIȚA – Restaurarea fragmentelor zidului de incintă și a Turnului Dogarilor”, ce se desfășoară în această perioadă.
Unul dintre obiectivele investigate a fost și clădirea Turnului Dogarilor. Turnul a fost realizat din piatră, are formă rectangulară, cu laturile de 6,3 x 9,9 m, zidurile exterioare groase de aproximativ 1,5 m și 1 m spre interiorul orașului. Turnul depășește în exterior zidul de fortificație cu circa 5,1 m, iar latura dinspre oraș se extinde cu aproximativ 2 m. Acesta are patru niveluri, fiecare dintre ele împărțit în două camere principale printr-un perete despărțitor.
După ridicarea incintei de piatră a orașului medieval, de după 1465, zona respectivă devine un element important al fostei Cetăți Medievale, când, între oraș și dominicanii de lângă turn, se stinge conflictul legat de crearea unui acces spre curtine, călugării învoindu-se la realizarea drumului pe lângă zidul conventului, așa apărând actuala stradă a Dogarilor.
În perioada interbelică, Turnul Dogarilor a fost dat în custodie Uniunii Tineretului German din Bistrița, pentru ca, în 1935, acesta să fie cumpărat de către Biserica Evanghelică. În anul 1977, Primăria orașului a realizat unele lucrări de restaurare a turnului și, după un proiect al arhitectului-șef al orașului, Homner, a fost supraînălțată incinta, cu guri de tragere și drumul de strajă.
Cercetările arheologice efectuate în interiorul Turnului Dogarilor au identificat o structură de podea din cărămidă, cu două rigole pe margine și un canal deversor în interior. După curățarea structurii respective și golirea canalului, s-a putut constata că aceasta reprezintă o descoperire importantă, fiind necunoscută existența ei în interiorul turnului. Materialul arheologic, în special cel ceramic, recuperat din interiorul canalului respectiv, este unul extrem de bogat și variat, aparținând epocii medievale clasice, epocii medievale târzii sau moderne.
S-a considerat că descoperirea merită a fi valorificată expozițional, astfel că, pe baza unor analize de structură și rezistență, s-au emis o serie de propuneri pentru conservarea in situ a acesteia.
Echipa de cercetare a CMBN:
• Radu Zăgreanu – arheolog expert,
• Angelica Moldovan, Alexandru Brehuescu – arheologi,
• Andreea Ilieș – desenator.
Cercetările în cadrul proiectului continuă.
* **
Restaurarea Turnului Dogarilor și a zidului Cetății Medievale este un proiect finanțat din fonduri europene, prin PNRR. Cele mai importante lucrări vizează restaurarea și consolidarea Turnului Dogarilor și a fragmentelor păstrate din zidul cetății, amenajarea poieniței pentru activități culturale și recreative, adaptarea accesului pentru persoane cu dizabilități și dotări moderne, inclusiv mobilier urban, iluminat arhitectural, sisteme de siguranță și supraveghere video.
***
Turnul Dogarilor este singurul turn care s-a păstrat din cetatea medievală a orașului, împreună cu fragmentele zidurilor de pe latura sudică a cetății și bazele Turnului Rotarilor ( azi în piațeta Centrului Municipal de Cultură George Coșbuc). Cetatea Bistriței s-a conturat în secolul al XV-lea în urma unui privilegiu acordat de regele Matia Corvinul. Cetatea a avut trei porți întărite cu câte două turnuri, șanțuri cu apă și poduri mobile. Zidurile de piatră, înalte de circa 10 metri, erau întărite cu zece turnuri și două bastioane de artilerie. Bistrița a fost în perioada medievală unul dintre cele șapte burguri ale Transilvaniei, iar simbolurile cetății sale se regăsesc în stema Transilvaniei și a României.
Turnul Dogarilor a fost construit și apărat de breasla dogarilor și de branșele care se ocupau de prelucrarea lemnului. Aici se afla și sediul breslei, inclusiv locul în care meșterii lemnari își organizau întâlnirile breslei. La sfârșitul secolului al XIX-lea fortificația burgului Bistrița și-a pierdut importanța militară și a fost demolată, dar o parte din zidurile de curtină și Turnul Dogarilor au fost păstrate. Asociațiile tinerilor din oraș l-au utilizat ca loc de întâlnire pentru organizarea unor activități de salvare a monumentelor orașului. Etajele turnului sunt amenajate pentru organizarea unor expoziții de artă sau expoziții cu obiecte tradiționale care au refuncționalizat acest monument. În apropierea turnului, pe Traseul turistic al breslelor, se află și fragmentele vechiului convent dominican din secolul al XV-lea.
Legende: La 1 februarie 1602 generalul Basta a asediat orașul, iar artileria a reușit după un foc concentrat, să spargă zidurile cetății în preajma Turnului Dogarilor. Mercenarii generalului habsburgic au intrat în cetate și au încercat să înainteze spre centrul orașului. Atunci, în iureșul luptei se spune că fierarul Georg Pfaffenbruder și-a luat din atelierul său un baros pe care l-a legat cu un lanț și rotindul deasupra capului a făcut cărare printre mercenarii valoni. Încurajați de intervenția năprasnică a fierarului toți locuitorii au revenit cu curaj în luptă, iar atacatorii au fost azvârliți peste ziduri, și, o parte au pierit în apa înghețată a râului Bistrița. Ca un memento, strada Dogarilor s-a numit și strada Fierarului Georg Pfaffenbruder, iar o statuie a eroului bistrițean veghează și azi la una dintre răspântiile acestei cetăți.