Nicolae Bacea din Tureac - cel mai renumit și autentic cojocar din Bistrița-Năsăud - distins cu titlul onorific de TEZAUR UMAN VIU

Ministerul Culturii, prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, va acorda, în cadrul celei de a X-a ediții a PROGRAMULUI TEZAURE UMANE VII, titlul onorific de TEZAUR UMAN VIU unui număr de 15 persoane purtătoare, creatoare și păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial. Cei care primesc această distincție transmit, prin talentul și efortul lor, un anumit element de patrimoniu cultural imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților, se arată în comunicatul Ministerului Culturii. 

Astfel, anul acesta vor primi titlul onorific de TEZAUR UMAN VIU:
1. Andrei Gheorghe – jud. Iași (prelucrarea lutului) 
2. Bacea Nicolae – jud. Bistrița-Năsăud (prelucrarea pieilor și blănurilor – cojocărit)
3. Balâc Liviu – jud. Buzău (prelucrarea lemnului - realizare icoane din lemn)
4. Bordea Iosif – jud. Cluj (cărbunărit)
5. Borza Petru – jud. Hunedoara (prelucrarea lutului - olărit)
6. Băbu Maria – jud. Gorj (alimentație, tehnici de pregătire alimentară)
7. Cojocariu Aurica – jud. Botoșani (prelucrare fibre și fire textile)
8. Comăneciu Neculai – jud. Bacău (prelucrarea lemnului)
9. Hotopilă Ileana – jud. Suceava (pictură cu ceară pe coaja ouălor)
10. Ilyés Mihály – jud. Harghita (prelucrarea lutului)
11. Istvanfi Gheza – jud. Satu Mare (prelucrarea lutului – olărit)
12. Lungociu Angelica – jud. Brașov (instalații de tehnică populară – vâltoare)
13. Nagy Margareta – jud. Mureș (prelucrarea lemnului, împletitul vegetalelor)
14. Olivotto Viorica – jud. Argeș (cusături și țesături populare)
15. Șușca Vasile – jud. Maramureș (realizare obiecte cu utilizare rituală - măști populare)

***

Pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial, programul face parte din măsurile luate de Ministerul Culturii în conformitate cu Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și urmărește identificarea și recunoașterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale, în cadrul comunităților din care fac parte.
Titlul de TEZAUR UMAN VIU este viager, personal și netransmisibil și se acordă pentru România de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. 

*** 

Iată povestea meșterului popular Nicolae Bacea, scrisă de de etnologul prof. Emilia Ometiţă, șef Biroul Cultură Tradiţională din cadrul Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

"Meșterul popular Nicolae Bacea este renumitul cojocar de pe Valea Bârgăului, care lucrează în această meserie de peste 65 de ani, de la vârsta de 15 ani, când a realizat primul său pieptar din piele naturală, pe care ulterior l-a cusut și brodat manual cu modele artistice locale, învățate de la înaintașii săi, respectând forma, cromatica și ornamentica specifică zonei.
Atelierul său din localitatea Tureac, județul Bistrița-Năsăud, prezintă o veritabilă poveste de viață. Domnia sa este tatăl a opt copii, frumoși și harnici, care au fost învățați rând pe rând, despre tainele acestui meșteșug tradițional, fiind răsplătiți pe măsura muncii lor în realizarea diferitelor modele de cusături populare pe piele, care mai apoi împodobeau pieptarele și cojoacele, ce purtau marca Nicolae Bacea, minunatul lor părinte. Cât de greu i-a crescut știe doar dumnealui, alături de soția sa, care la rându-i coase cu mărgele, costume populare și curele, ce înfrumusețează portul popular din această pitorească zonă de munte a județului Bistrița-Năsăud.
Alături de copiii săi a participat la numeroase ediții ale Olimpiadei Naționale în domeniul „Meșteșuguri artistice tradiționale”, de fiecare dată făcându-se remarcați prin talentul și hărnicia lor, mereu numărându-se printre laureați. Fiul său Zaharia, cel de-al cincilea dintre copiii săi, este cel care și astăzi îi continuă munca, fiind pasionat de cojocărie și cusăturile populare realizate pe piele, respectând și ducând mai departe tot ce a învățat de la tatăl său.
De-a lungul anilor a participat la numeroase târguri meșteșugărești, expoziții de artă populară județene, naționale și internaționale întotdeauna fiind apreciat pentru arta sa, care era recunoscută imediat pentru frumusețea, valoarea și autenticitatea realizării obiectelor de port național, precum: pieptare, cojoace, curele, căciuli și mănuși, toate din piele naturală cu broderie realizată exclusiv manual cu multă migală, răbdare și înnăscut talent.
Meșterul popular Nicolae Bacea este propus de instituția noastră pentru Titlul de Tezaur Uman Viu, în domeniul cojocăritului, pentru calitatea sa de autentic păstrător al acestui meșteșug care creează piese de port țărănesc, în ultimii ani tot mai cerute în special de tineri, care apreciază măiestria sa artistică și creativitatea sa unică, prin modele ce-i poartă semnătura asemeni unui arc peste timp, refăcând legătura indestructibilă dintre tradiție și modernitate. Îi place să creadă că inițialele numelui său așezate pe toate pieptarele și cojoacele realizate „BN”, respectiv Bacea Nicolae, pot fi înțelese și ca o prescurtare a denumirii județului în care s-a născut și a muncit toată viața sa, respectiv Bistrița-Năsăud.
Meșterul popular Nicolae Bacea din Tureac, comuna Tiha Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, reprezintă pentru noi toți un model viu de autentic păstrător al acestei ocupații străvechi de pe Valea Bârgăului, cojocăritul, unul din meșteșugurile tradiționale transmise din generație în generație".


Photo credit: Arhiva personală Nicolae Bacea și Emilia Ometiță.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5