Ansambluri din Bistrița-Năsăud, Cluj și Mureș, prezente la Dej, la ,,Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania”

Mai multe ansambluri folclorice din județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Mureș vor lua parte duminică, 27 octombrie 2019, la Dej, la cea de-a XXXIV-a ediție a ,,Festivalului Jocului Fecioresc din Transilvania”. Manifestarea, organizată de Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Primăria Dej și Centrul de Cultură „Arta”, va debuta la ora 15:00. Pe scena Centrului de Cultură „Arta”, vor evolua sute de dansatori din cadrul Ansamblurilor folclorice: „Dansatorii de pe Someș” – Iclod , „Dor Transilvan” al Companiei de Transport Public din Cluj-Napoca, „Izvorașul Turenilor” -Tureni, „Kökényes”- Târnăveni, „Mugurii Mintiului” -Mintiu Gherlii, „Păunița” – Sângeorz-Băi, „Someșana” – Dej, „Someșul” – Apahida, „Someșul-Napoca” – Cluj-Napoca, „Șoimii Carpaților” – Florești și „Valea Someșului” – Gherla.
Festivalul va fi prezentat de Grigore Sâmboan, iar intrarea este liberă.
Manifestarea, cu o îndelungată tradiție, organizată anual de de Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, are ca scop valorificarea și promovarea jocului tradițional, în special a jocului fecioresc, ce se caracterizează prin virtuozitatea și bogăția elementelor coregrafice autentice. Transilvania se caracterizează prin preponderenţa jocurilor fecioreşti, acestea fiind executate solistic, în grup, ceata feciorilor, a căluşarilor sau chiar a mascaţilor. Dintre toate jocurile tradiționale românești, cele feciorești sunt cele mai „atletice”, în sensul că solicită foarte multă energie, elasticitate şi o condiție fizică bună. În Transilvania, jocurile feciorești se pot observa la români, la maghiari şi la rromi. Fiecare etnie a dat propria culoare acestor jocuri, după obiceiurile locului şi temperamentul oamenilor.
Jocul fecioresc din România a fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, în anul 2015. În patrimoniul imaterial al umanității se mai află: Doina, Călușul, tehnicile de fabricare a ceramicii de Horezu și Colindatul de Ceată Bărbătească.