Mirela Parker: Legătura dintre, relația tată - fiu și adolescenta însărcinată
Încă din fragedă copilarie, o importanță majoră pentru băieței o are comunicarea cu tatăl. Lucrurile stau diferit în cazul tatălui decât în cazul mamei. Lucruri precum jocuri neobișnuite, activități zgomotoase, idei periculoase de care mamei âi este frică – toate acestea sunt posibile alături de tată. Micuții sunt înnebuniți după jocurile împreună cu tati, după momentele când tata âi aruncă în sus până în tavan, joacă fotbal cu ei sau își imaginează adevărate bătălii. Acestea nu sunt doar jocuri și distracție, ci o modalitate foarte eficientă ca tatăl să-i transmită băiatului experiența și cunoștințele sale și să-i dezvolte calitățile și independența, încrederea în el.
Tatăl este un model pentru fiecare băiat, în special pentru cei aflați la vârste mai mici. În perioada formării caracterului baiețelului, acesta începe să-l imite pe cel mai apropiat bărbat, pe tatăl său. Bărbatul nu numai îl educă pe copil și desfășoară împreună cu el diferite activități, ci îi arată un model de comportament bărbătesc, îi arată ce atitudine trebuie să aibă față de viață și fată de femeie, în toate momentele dezvoltării sale bio-psiho-sociale. Prin propriul exemplu, tatăl âi arată micuțului cum să depășească greutățile, îl învață să fie sincer și responsabil, cu el, cu cei din jur, cu fata de care îi place. Tatăl este cel care îl va învăța pe baiat să fie amabil și va pune bazele normelor sociale în general, ale prieteniei cu alți baieți, ale prieteniei cu o fată în special.
Copilul este atent la relațiaa dintre tatăl și mama sa și acesta va fi modelul viitoarei sale familii. Așa că, mai devreme sau mai târziu, băiatul îi va urma exemplul, și nu sfaturile. Adică, un tată care obișnuiește să piardă mult timp tolănit pe canapea fără să fie implicat în activitățile familiei, nu va avea nici o șansă să-i insufle fiului său un mod de viață sănătos.
Un alt aspect al educației băieților este că, iubirea tatălui este mai condiționaă decât iubirea mamei. Adică, de multe ori, băiatul trebuie să facă ceva ca să merite iubirea tatălui. De aceea, el resimte de mic presiunea care se pune asupra lui prin așteptările tatălui său. Este foarte important să nu se exagereze cu această presiune. Pedepsele fizice, amenințările, rigiditatea și severitatea exagerată nu-i vor ajuta deloc pe părinți să educe un „bărbat adevarat”. Este dovedit faptul că un asemenea stil de educație formează copii educați și disciplinați, însă agresivi și nervoși. Aceștia trăiesc într-o teamă continuă, ascunzându-și emoțiile de ochii tatălui și, din această cauză, devin de necontrolat la grădiniță și la școală. Dacă situația se prelungește până în adolescență, acești copii riscă să intre într-o gașcă dubioasă, să renunțe la a mai merge la școală și să declare boicot întregii familii.
Este de dorit ca tatăl să fie cât se poate de obiectiv în relația cu băiatul său și cu suficientă răbdare. Trebuie să țină cont de faptul că, baiețeii trec destul de greu peste nereușite și eșecuri. De asemenea, specialiștii au observat că baieții se confruntă mai des decat fetițele cu frici și nevroze. Băiatul are nevoie în primul rând de caldură sufletească, de mângâieri nesufocante, de iubire necondiționată pentru a evita neplăcerile.
Un băiat are nevoie de o relație autentică cu un tată pentru a învăța să își asume responsabilități. Tatăl îndeplinește un rol de trainer, este puternic, corect și are o atitudine prietenoasă, e capabil de umor dar este stabil în sentimentele sale, își poate potoli furia și poate împărtăși din întelepciunea sa, se joacă dar îi și insuflă fiului tradițiile familiei, responsabilitatea față de copii și cei mai neajutorați, îl familiarizează cu conceptul de spiritualitate, crede în fiul său.
Desigur, ca în orice altă relație, între tată și fiu apar, din când în când, crize. Mai ales în adolescență, când tânărul își schimbă valorile. Ce poate face tatăl lui în această perioadă dificilă este să se înarmeze cu suficientă răbdare și să recunoască faptul că fiul său devine din ce în ce mai independent. Perioada adolescenței trebuie întreținută de cât mai multe discuții privind relațiile cu o fată, cu respectul față de ea și intimitatea ei, sădită ideea că, din două persoane devorate de pasiune poate răsări oricind un al trailea, moment în care viața se schimbă pentru el și fata cu care a fost.
Dezvoltându-se în aceste canoane tânărul va deveni adult responsabil, și deloc neimportant, îi va fi recunoscator și îl va respecta pe înțeleptul său tată! Alături de el, va fi recunoscatoare o tânară femeie!
Mirela Parker Compartiment Promovarea Sănătății al DSP BN
Citiţi şi:
- Gestionarea identității de gen prin psihoterapie pastorală în vremurile derutelor identitare. Redefinirea masculinului și a femininului
- Bistriţa: I-a băgat cuţitul la inimă sub ochii propriului copil! Ce spun medicii!
- Gabi Balint: Mi-e dor de tine, mamă!
- Prof. Mirela Rus: Iubirea jerfelnică. Mama e ca o liturghie
- Să ne alegem cu grijă cuvintele-I-
Adaugă comentariu nou