Încă o ipostază a sfidării pandemiei

Încep cu o concluzie: În acest timp de blestem planetar, cu atât mai mult majoritatea bibliotecilor se rezumă (cu satisfacție?) la gestica: Na-ți cartea, restituie cartea.
Dar, cu atât mai mult, excepțiile în această ipostază a manifestărilor culturale sunt frumoase, demne de admirație.
Or, Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud - director Ioan Pintea - confirmă notorietatea ei pe plan național, de instituție care atrage cetățeanul nu numai prin împrumutul de carte, ci, deopotrivă (sau mai ales?), prin faptele de cultură organizate aproape zilnic.
Asemenea atâtor focare de cultură de la noi, și biblioteca de la Bistrița se simte stânjenită în activitatea ei de o așa pacoste crudă, de aproape un an. Dar colectivul ei trăiește o stare de îndârjire manifestată tocmai prin astfel de momente de sfidare (e drept, riscantă) a diabolicului Covid.
Ideea, adevărul le-a rostit recent Ioan Pintea, organizând (venind în întâmpinarea doritorilor de carte), la sfârșit de ianuarie 2021, o lansare de carte, în sala de conferințe și spectacole „Gavril Scridon”. A fost prezentată și oferită celor prezenți (cu... masca pe figură) spectaculosul volum „Urme ale unor oameni de seamă” , de Mircea Gelu Buta (Editura clujeană „Școala Ardeleană”, condusă de conjudețeanul George Vasile Dâncu), apărut la finele anului 2020.
Însă, întâi de toate e meritorie strădania autorului și a editorului de a scoate de sub tipar o asemenea carte în așa context de nenorocire planetară.
Dacă titlul cărții e general-ambiguu, precum și imaginea de pe copertă, deschizân- d-o, cititorul va avea revelația conținutului ei: Oameni de seamă care au străbătut zona năsăudean-bistrițeană, din secolul al XIX-lea până aproape de noi. Iar titlurile capitolelor sunt edificatoare:
* „Casa poetului Andrei Mureșanu la Bistrița”,
* „Vizita în Ardeal a lui Alexandru Odobescu”,
* „Alexandru Vaida-Voievod și bistrițenii”,
* „Nicolae Iorga și arhivele Bistriței”,
* „Bustul Patriarhului Miron Cristea la Năsăud”,
* „Tipografia George Matheiu”,
* „Statuile poetului George Coșbuc”,
* „Lucian Blaga la Bistrița”,
* „Perioada bistrițeană a lui Matei Eminescu”,
* „Constantin Pavel, întemeietorul Operei Naționale Române din Cluj”.
Cei pregătiți să comenteze volumul, începând cu moderatorul Ioan Pintea și urmându-i Olimpiu Nușfelean, Cristiana Sabău, Menuț Maximinian, au brodat, convingător, pe seama prezenței acestor concrete „urme” în arealul someșeano-bistrițean: itinerarii, popasuri, șederi îndelungate, binefaceri pentru zonă - ca urmare a personalității domniilor lor -, consemnări în presa vremii, însemnări de călătorie, relații ulterioare cu oameni de seamă din zona noastră.
Deopotrivă, este impresionant numărul de pagini cu fotografii, reproduceri ale unor acte din partea administrațiilor din vremea aceea - toate ilustrând demersul cercetătorului, rigoarea sa științifică și puseurile de literat ale lui Mircea Gelu Buta.
Cei care îl cunosc pe autor au avut satisfacția de a participa la un eveniment de cultură datorat unui intelectual bistrițean cu fapte ilustrative de înaltă calitate pentru tripla sa postură: universitar, om de știință și scriitor.

Cornel Cotuțiu

P.S. * S-a ivit o nedumerire pe seama continutului de pe coperta întâi a cărții: faimoasa fotografie făcută pe terasa hotelului „Loib”/ Karlsbad (1911), înfățișându-i pe George Coșbuc, Elena (Lencica) Vaida-Voevod, Dumitru Ciuta, Alexandru Vaida-Voevod și I.L.Caragiale. Motivația?... Doar pentru că unul dintre ei era avocat bistrițean?... Și ce are a face hotelul cu starea de cultură și civilizație din Năsăudul și Bistrița de altădată?...
* Dat fiind că Nicolae Iorga a avut a face cu localitatea Beclean în primii ani ai sec. al XX-lea (fapt amintit în treacăt în acest volum), doresc să revin cu detalii asupra popasului aici a genialului nostru român.
C.