GLAUCOMUL sau „hoțul ascuns”

         Glaucomul definește o serie de afecțiuni oculare care produc leziuni la nivelul nervului optic. Sănătatea nervului optic este vitală pentru o vedere bună. Deteriorarea acestuia este, deseori, cauzată de o presiune intraoculară peste limitele normale. Boala poate să apară oricând, dar este mai des întalnită iîn cazul persoanelor în vârstă.

          Nu se cunosc deocamdată cauzele exacte care duc la apariția afecțiunii. Este și motivul pentru care nu există un tratament care sa vindece boala, ci doar care să țină simptomele sub control. Totuși, un motiv unanim acceptat ca fiind o posibilă cauză a glaucomului este presiunea intraoculară crescută.

      Nervul optic este format din milioane de fibre nervoase. Este ca un cablu electric alcătuit din multe fire fine. Pe masură ce fibrele nervoase mor, apare deteriorarea vederii (pete „oarbe”). Este posibil ca, uneori, pacientul să nu observe petele oarbe decât atunci când cele mai multe fibre nervoase au murit deja. Dacă toate fibrele mor, atunci apare orbirea. Pe lângă presiunea intraoculară crescută, care este asociată apariției glaucomului, oamenii de știință au identificat, la unii pacienți, anumite gene care au legatură cu valorile anormale ale PIO și cu deteriorarea nervului optic.

    Potrivit expertilor  printre factorii de risc în cazul glaucomului se numară: vârsta de peste 60 de ani; existența unor cazuri în familie; existența unor afecțiuni cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare;hipertensiunea sau hipotensiunea arterială; corneea, care este subțire în centru; miopia severă sau hipermetropia; traumele suferite la unul sau la ambii ochi, inclusiv anumite interventii chirurgicale; folosirea timp îndelungat a unor medicamente pe bază de corticosteroizi, în special picături de ochi.

        Multe dintre formele de glaucom nu au nici un fel de simptom și de aceea boala mai este numită și „hoțul ascuns”, pentru că manifestările devin vizibile abia în momentul în care vederea este afectată grav (pierderea vederii începe de la periferia câmpului vizual spre centru). Evoluția este atât de lentă, încât, uneori, pacientul poate să nu observe schimbările în ceea ce privește acuitatea vizuală, decât în stadiile avansate ale bolii. Dacă nu este tratată, boala duce la orbire. Chiar și cu tratament, aproape 15% dintre pacienți își pierd vederea în 20 de ani de la diagnosticare. Reține că, depistarea la timp este esențială!  Dacă, totuși, apar unele manifestări, acestea pot include vederea încețoșată sau observarea de halouri în jurul punctelor luminoase, de exemplu. În general, sunt afectați ambii ochi, dar pentru unul dintre ei, simptomele vor fi mai severe.

        Există situații, însă, în care glaucomul are o evoluție rapidă și poate cauza, printre altele: durere oculara intensă ; stări de greață și de vomă; înroșirea ochilor; durere de cap; halouri în jurul punctelor luminoase; vedere încețoșată. Însă simptomele variază în funcție de tipul de glaucom și de stadiul bolii.

     Odată ce glaucomul a afectat nervul optic, efectele sunt ireversibile, dar un tratament adecvat și constant poate ajuta la ținerea sub control a evoluției bolii. Glaucomul se tratează, în mod special, prin scăderea presiunii intraoculare. În funcție de situație, medicul specialist poate recomada: medicație administrată local sub forma picăturilor de ochi, medicamente administrate oral, tratament cu laser, interventii chirurgicale sau scheme combinate de tratament. Procedurile chirurgicale se recomandă atunci când nici o altă formă de tratament nu dă rezultatele dorite; cele mai comune proceduri chirurgicale in tratamentul glaucomului sunt chirurgia de drenaj și de reconstrucție a canalului de eliminare a lichidului din ochi.

      Recomandari pentru a controla simptomele bolii:dieta sanatoasa - anumite vitamine si nutrienti joaca un rol foarte important in mentinerea sanatatii ochilor; dieta unui pacient cu glaucom este indicat sa includa alimente si bauturi care contin zinc, cupru, seleniu, vitaminele C, E si A; exercitii fizice - activitatea fizica frecventa ajuta la diminuarea presiunii intraoculare, mai ales in cazul glaucomului cu unghi deschis; limitarea consumului de cafeina - aceasta pentru ca, in caz contrar, nivelul presiunii intraoculare poate creste; consumul moderat de lichide; mentinerea unei anumite pozitii a capului - nu exista studii stiintifice care sa fi demonstrat clar ca pozitia capului poate ajuta la tinerea sub control a simptomelor glaucomului; totusi, s-a constatat ca este bine sa mentii capul ridicat la 20 de grade atunci cand dormi; tehnicile de relaxare - mai ales in cazul formei acute a glaucomului cu unghi inchis, este foarte importanta eliminarea stresului; meditatia si alte tehnici de relaxare pot fi de mare folos.

     Pentru ca orbirea cauzata de glaucom este ireversibila, indiferent de stadiul bolii, este foarte important sa mergi regulat la un control oftalmologic complet care include masurarea presiunii intraoculare, astfel incat diagnosticul sa fie pus in fazele incipiente ale bolii si medicul sa poata recomanda o schema de tratament adecvata. Daca glaucomul este depistat la timp, procesul deteriorarii vederii poate fi incetinit si chiar prevenit. Un pacient care primeste un astfel de diagnostic, cel mai probabil, va avea nevoie de tratament pentru tot restul vietii. 

sursa foto: www.medicover.ro